(n. 14 ianuarie 1906, Fereşti, Maramureş – d. 21 decembrie 1978, Satu Mare)
Vicar al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş (1947), canonic (1947), profesor la Academia Teologică din Cluj (1938 – 1947), profesor de religie la Sighet şi Cluj (1934 – 1937), paroh la Strâmtura, jud. Maramureş (1934).
În cursul anului 1949 a început să fie atent urmărit de organele Securităţii Maramureş. În primăvara anului 1950 s-a propus internarea sa într-o unitate de muncă pe timp de un an întrucât era „un element neîncadrat în nicio organizaţie democratică, fără nicio ocupaţie”, iar prezenţa sa în judeţ era considerată „dăunătoare regimului pentru faptul că, nefiind încadrat în câmpul muncii vrea să dovedească celorlalţi preoţi foşti greco-catolici care au revenit la ortodoxism că, decât să se lepede de Papa mai bine acceptă orice sacrificiu”.
A fost arestat în noaptea de 19/20 iulie 1950, în comuna Fereşti din judeţul Maramureş. La 16 august 1951 a fost încarcerat la Penitenciarul Sighet Principal. A primit o condamnare administrativă de 24 luni, pedeapsa fiind majorată cu 24 luni. Transferat în iulie 1955 în arestul Securității Baia Mare, a fost eliberat la 21 septembrie 1955.
După ieşirea din detenţie s-a stabilit în Satu Mare. A dus o viaţă retrasă, fără a se implica activ în rezistenţa greco-catolică. A murit la 21 decembrie 1978.