Dumitru Totir

(1903-1953)
învăţător din Vidimireşti (Mehedinţi)
Conducător al grupării de partizani „Mişcarea Română de Rezistenţă” din zona Mehedinţiului
A fost arestat la 23 iunie 1952, fiind condamnat la moarte de Tribunalul Militar Bucureşti pentru “acte de trădare”
A fost executat prin împuşcare la 20 iulie 1953 în penitenciarul Craiova
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
În fotografie: familia Nicoliţa şi Dumitru Totir, alături de 4 dintre copiii lor 
  
Soţia, Nicoliţa, a fost exclusă din învăţământ; fiul cel mare, Haralambie, în urma anchetelor de la Securitate a rămas cu sechele psihice; ceilalţi copii, Aurora, Constanţa, Ileana, Nicolae şi Constantin, au întâmpinat greutăţi la intrarea în liceu şi facultate.
 
 
 
 
 
 
Organizaţia „Mişcarea Română de Rezistenţă” din zona Mehedinţiului a activat în perioada 1949-1952, fiind iniţiată de către învăţătorul Dumitru Totir, avocatul Gheorghe Florescu şi muncitorul  Dumitru Năsărâmbă. Lor li s-a alăturat şi grupul condus de Nicolae Trocan.
3 membri ai grupului au fost ucişi în timpul luptelor cu trupele de Securitate, alţi 78 de membri şi susţinători au fost arestaţi, liderii (Dumitru Totir, Dumitru Năsărâmbă şi Nicolae Trocan) fiind condamnaţi la moarte şi executaţi la 20 iulie 1953 la Craiova.