Dușmance ale poporului. Femei, victime ale represiunii comuniste
o expoziție a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Curator: Virginia Ion
Design expozițional: Zeppelin Design (Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Andrei Angelescu, Emanuel Birtea, Cristina Ginara, Ioana Naniș, Radu Manelici, Alex Ivanof, Ioan Cernei, Constantin Goagea)
Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. „Duşmani ai poporului” n-au fost doar adulţi, ci şi copii, n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lehuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim.
Potrivit unei statistici realizată de CISAC din cadrul Memorialului Sighet, 5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei. Fie că li s-a stabilit pedeapsa printr-o sentinţă a tribunalelor militare, fie că, pur şi simplu, au fost arestate în baza unor liste emise de Ministerul de Interne, primind aşa-numitele condamnări administrative, mii de femei au îndurat condiţiile de detenţie din închisorile şi lagărele comuniste din România. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate ele însele periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbaţi.
Lor li se adaugă miile de femei deportate: în 1945, în Donbas, ca etnici germani; în noaptea de 2/3 martie 1949, ca moşierese; în urma revoltelor împotriva colectivizării, ca ţărănci; în noaptea de 17/18 iunie 1951, a Rusaliilor Negre… Lor li se adaugă zecile de mii de femei basarabence şi bucovinence deportate de sovietici în Siberia, ca românce.
Spaţiul destinat unei expoziţii este în mod fatal limitat şi obligat să cuprindă doar câteva zeci din miile de tragedii şi de drame. În această situaţie apare întrebarea: există, oare, o metodă ştiinţifică de a face o selecţie a acestor destine distruse, fără a face o nedreptate celor ce rămân necunoscute? Nu ne rămâne decât să le alegem cât mai diverse din punct de vedere profesional, social sau al vârstei, cu speranţa că vizitatorul va înţelege că, în spatele fiecărui nume prezentat în expoziţie, există zeci sau sute de destine asemănătoare.
Expoziția Dușmance ale poporului, deschisă la Spațiul expozițional din București al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței (str. JL Calderon nr. 66), octombrie 2021-septembrie 2022
fotografii din expoziție: Andrei Mărgulescu
Itinerariu 2023
- Timișoara – Memorialul Revoluției din Timișoara, septembrie 2023
- Brăila – Muzeul Brăilei Carol I, decembrie 2023
****
Documentaţia acestei expoziţii se bazează în mare parte pe datele existente în Arhiva Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
Fragmentele de mărturii de istorie orală provin din Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
Pe lângă acestea, au mai fost utilizate fragmente din volumele:
„Să ne răsculăm că pământu’ ne ţine pi toţi!” Revolte împotriva colectivizării din Nordul Moldovei, mărturii c
ulese de Daniel Popa şi Zenovia Pavlică, Ed. Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2019
Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara. Mărturia lui Cornel Drăgoi, culese şi editate de Irina Nicolau şi Theodor Niţu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993
Lavinia Betea, „Am făcut Jilava în pantofi de vară”. Convorbiri cu Ioana Berindei, Ed. Compania, Bucureşti, 2006
Lena Constante, Evadarea imposibilă. Penitenciarul politic de femei Miercurea-Ciuc, 1957-1961, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2013
Adriana Georgescu, La început a fost sfârşitul, ediţia a II-a revăzută, Fundaţia Culturală Memoria, Bucureşti, 1999
Lucreţia Jurj Costescu, Destine în rezistenţă (I), în Armand Goşu (editor), Şcoala Memoriei 2003, Ed. Fundaţiei Academia Civică, 2003, pp. 77-113
Oana Orlea, „Ia-ţi boarfele şi mişcă!”, interviu realizat de Mariana Marin, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1991
Romulus Rusan în colaborare cu Andreea Cârstea şi Corina Cimpoieru, „O zi de toamnă, cândva… 15 noiembrie 1987”, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2012
Aristina Pop-Săileanu, „Să trăiască partizanii până vin americanii!” Povestiri din munţi, din închisoare şi din libertate, Ed. Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2008
Iuliana Preduţ, Speranţe încătuşate, volum disponibil pe https://www.memorialsighet.ro/iuliana-predut-constantinescu-sperante-incatusate/
Annie Samuelli, Gratiile despărţitoare, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Fundaţia Culturală Memoria, Bucureşti, 2001
Elena Spijavca, Munci şi zile în Bărăgan, Ed. Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2004
Sabina Wurmbrand, Nobleţea suferinţei, Ed. Stephanus, Bucureşti, 2002
Fotografiile folosite în această expoziţie au fost adunate de-a lungul anilor în Arhiva fotografică a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din arhivele personale ale foștilor deținuți politic, de la Cicerone Ionițoiu și din Arhiva CNSAS.
