18.04.2001
Cu cartile pe masa: “Arhiva Durerii”
O cronica semnata de N.C. Munteanu
“Arhiva Durerii” de Stefan Constantinescu,
Cristi Puiu, Arina Stoenescu, Lucian Boia,
Adrian Cioroianu, Tom Sandqvist, Pioner Press,
Stokholm, Fundatia Academia Civica, Bucuresti,
2000, cartea pe care o supun astazi atentiei
dumneavoastra este un document de exceptie si,
într-un fel, deja, o raritate bibliografica.
La origine a fost un proiect artistic complex,
finantat de Comisia de stipendii pentru artisti,
o organizatie guvernamentala din Suedia.
“Arhiva Durerii” a fost mai întîi denumirea unei
instalatii video prezentata publicului din
România anul trecut, la sala Dalles. Într-un
spatiu labirintic si întunecos, 12 oameni,
barbati si femei, în vîrsta de 60-70 de ani,
filmati pe un fundal negru ca smoala,
marturiseau despre pedepsele primite pentru
“activitate subversiva” în timpul primelor
decenii ale regimului comunist din România,
despre modul în care au fost întemnitati,
anchetati si torturati, despre cum au vietuit si
au supravietuit în închisori si lagare de munca
la Jilava, Sighet si Miercurea Ciuc, împreuna cu
mii si mii de alti detinuti.
Initiativa acestei forme de arta, oarecum
inedita pentru publicul din Romînia, apartine
tinerilor artisti plastici Stefan Constantinescu
si Arina Stoenescu, stabiliti în Suedia,
sprijinti si îndrumati de profesorul Tom
Sandqvist, o somitate culturala în Suedia si
Finlanda, prieten al României si al românilor.
Lor li s-a adaugat, pentru partea de video, din
România, cineastul Cristian Puiu. Lista
colaboratorilor la acest ambitios proiect este
însa mult prea ampla pentru a-i putea pomeni pe
toti, asa cum ar merita.
Din expozitie, în afara unui CD-Rom, a ramas si
acest document scris, intitulat tot Arhiva
Durerii, o carte tiparita în doua limbi, româna
si engleza, în conditii grafice si tipografice
de exceptie, din pacate, într-un tiraj de numai
1.300 de exemplare. Desi foarte scumpa, 200.000
lei exemplarul, cartea este deja o raritate. De
fapt, în afara expozitiei, s-a gasit, înca se
mai gaseste, doar în librarile “Noi”si
“Humanitas”.
Cei care iubesc cu adevarat cartea bine facuta,
dar mai ales cei interesati de istoria
comunismului nu se pot lipsi de ea. În primul
rînd pentru marturilile celor 12 oameni de
exceptie. Destinele lor, exemplare, merita
atentia noastra si chiar mai mult decît atît.
Pedepsele si motivele condamnarilor? Pentru
“crima de uneltire împotriva ordinii sociale:
Alex Constantinescu, 12 ani munca silnica;
Aurora Ile Dumitrescu, 6 ani de închisoare;
Miltiade Ionescu, 15 ani munca silnica;
Anastasia Iorgulescu, munca silnica pe viata;
Vasile Mare, 5 ani munca silnica; Emil Steanta,
18 ani munca silnica. Si, pentru varietate, 10
ani închisoare pentru “nedenuntarea crimei de
înalta tradare” – Romeo Catunescu; 2 ani de
închisoare pentru “tainuire” – Paul Dumitrescu;
15 ani de munca silnica pentru “complot
împotriva ordinei sociale” – Mihai Timaru; munca
silnica pe viata pentru “crima de terorism” –
Gavril Vatamaniuc; 2 ani reeducare “pentru
constituire de organizatie monarhista” si 5 ani
închisoare “pentru agitatie publica” -Ion
Varlam; 3 ani închisoare pentru “raspîndire de
publicatii interzise -Eugenia Vasile. Ultimii
doi aveau în momentul condamnarii 14 si,
respectiv, 15 ani.
Volumul este completat de doua studii semnate de
istorici de prestigiu. Unul mai scurt, dar dens
în idei, intitulat “Comunismul, o filozofie a
violentei” de Lucian Boia. Al doilea studiu, mai
amplu, “Comunismul romînesc, fetele
represiunii”, de Adrian Cioroanu, este de fapt o
scurta istorie a comunismului românesc, cu
accente speciale pe situatia partidului comunist
dupa ultimul razboi mondial, pîna la “epoca
Ceausescu”.
Întregit de o bogata ilustratie foto, cu multe
imagini inedite, adesori surprinzatoare, unele
uitate, altele nestiute, la care se adauga o
harta a detentiei, o ampla bibliografie si un
indice de nume, “Arhivele Durerii” este o carte
de referinta pentru oricine studiaza sau este
doar interesat de istoria comunismului romînesc.
(c) DW 2001
