Expoziția Canalul Dunăre-Marea Neagră, un cimitir progrmat, găzduită de Muzeul Brăilei ”Carol I”
Expoziţia Canalul Dunăre-Marea Neagră, un cimitir progrmat a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet a foste deschisă în perioada ianuarie-martie 2020 la Muzeul Brăilei ”Carol I”.
Expoziția a fost realizată în 2009 de Romulus Rusan și echipa CISAC și prezintă istoria unui genocid: distrugerea celor care spuneau NU regimului Dej-Pauker-Teohari-Chişinevschi.Societăţii româneşti neînregimentate – cuprinsă sub termenul infamant de „burghezie” – i s-a pregătit un loc de exterminare a elitelor sale, fie ele culturale sau politice, fie preoţeşti, militare, ţărăneşti sau muncitoreşti. Legislativ – dacă putem folosi termenul – această condamnare la moarte a fost pusă în practică prin decretul 6 din 14 ianuarie 1950, prin care se ordona trimiterea în unităţile de muncă a „tuturor celor ce primejduiesc, sau încearcă să primejduiască, orânduirea socialistă, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni”. Cu alte cuvinte, fără mandat de arestare şi fără proces, erau încarceraţi toţi cei cărora nu li se putea imputa decât faptul că sunt, în mod teoretic, adversarii regimului.
Expoziția Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan găzduită în 2020 la Cahul și la Brăila
Expoziția noastră Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan a fost găzduită în luna februarie de Muzeul Ținutului Cahul. Deschiderea expoziției a avut loc în 30 ianuarie, prezentarea expoziției fiind făcută de istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.
Mulțumim colegilor de la Muzeul din Cahul pentru găzduire, precum și prietenilor de la Institutul ProMemoria din Chișinău datorită cătora expoziția a fost itinerantă în 2019 în mai multe orașe din Republica Moldova (Chișinău, Soroca, Telenești).
Din luna mai până la sfârșitul anului 2020 expoziția este găzduită de Muzeul Brăilei Carol I.
Deportările din Banat şi Mehedinţi, din vara anului 1951, reprezintă unul (şi cel mai bestial) dintre numeroasele proiecte de epurare socială pe care le-a inventat regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plină dominaţie sovietică. În urma unui plan pregătit timp de trei luni, cu precizie diabolică, au fost scoşi din casele lor, pe parcursul nopţii de 18/19 iunie, fără nici un anunţ prealabil, peste 44.000 de oameni, începând cu femeile şi bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor, compuse din bătrâni de până la 85 de ani şi din copii de toate vârstele (unul din ei, născut abia cu două zile înainte)
.Expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de „dislocare”, alcătuirea „listelor negre”, pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit „Domiciliul obligatoriu”. Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor cu martorii, înregistrări din arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet. Expoziția a fost realizată în 2011, echipa de proiect fiind condusă de Romulus Rusan,
Expoziția noastră Țăranii și comunismul. Recviem pentru țăranul roman, periplu prin Repulbica Moldova
Expoziția noastră Țăranii și comunismul. Recviem pentru țăranul român a avut în 2020 un lung periplu prin mai multe orașe din Republica Moldova.
În luna februarie expoziția a fost deschisă la Universitatea din Cahul.
În lunile mai și iunie a fost deschisă la Muzeul Național de Istorie al Moldovei de la Chișinău.
Din 15 iulie până în 5 august expoziția a fost găzduită de Muzeul de Istorie și Etnografie din Nisporeni.
În perioada 20 august – 13 septembrie expoziția a putut fi vizitată la Muzeul de Istorie din Călărași.
Iar în perioada 21 septembrie – 4 octombrie a fost găzduită de Complexul Muzeal Orheiul Vechi.
Ultim oprire a fost la Muzeul de Etnografie din Sângerei la sfârșitul lunii octombrie.
Expoziţia “Recviem pentru ţăranul român. Ţăranii şi comunismul” a fost realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei – Fundaţia Academia Civică cu ocazia împlinirii, în martie 2009, a 60 de ani de la începutul colectivizării forţate a agriculturii şi de la începutul calvarului pentru ţăranul român (Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949). Curatorul expoziţiei a fost Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, care a lucrat la realizarea ei împreună cu echipa de cercetători a Memorialului Sighet .
Expoziţia reconstituie în documente de arhivă, fotografii de epoca şi mărturii de istorie orală lumea rurala româneasca dispărută sub tăvălugul colectivizării forţate impuse de regimul comunist. Unul din elementele principale ale expoziţiei este harta numeroaselor răscoale ţărăneşti din anii 1949-1962, împotriva colectivizării şi cotelor.
Expoziţia “Memoria ca formă de justiţie. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei”, varianta româno-spaniolă
Expoziţie a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, realizator Romulus Rusan, dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, primul de asemenea gen şi amploare în ţările ex-comuniste. Început în 1993 şi luat la scurt timp , la Strasbourg, sub egida Consiliului Europei, Memorialul de la Sighet a atins în acest an vârsta majoratului, iar prezentarea sa sub cupola Parlamentului din Bruxelles reprezintă o recunoaştere nu numai a importanţei sale, dar şi a sacrificiilor şi suferinţei popoarelor de dincoace de Cortina de Fier în cei 45 de ani de regim comunist. Expoziţia a fost organizată în 2011 de Fundaţia Academia Civică în parteneriat europarlamentarul Monica Macovei, sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek. Expoziţia a fost realizată cu sprijinul financiar al Grupului Popular European din Parlamentul European. Expoziția este bilingvă, româno-engleză.
În 2020 a fost realizată versiunea româno-spaniolă a expoziției Memoria ca formă de justiție. În parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Madrid expoziția ar fi trebuit să fie itinerată pe parcursul anului 2020 în mai multe orașe din Spania. Din cauza pandemiei acest proiect a fost amânat. În luna decembrie 2020 expoziția a fost prezentată în varianta online pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român de la Madrid.
