La Sighet, un oras din nordul Romaniei, are loc anual o scoala de vara
Pe un fundal negru ca smoala stau scrise trei litere imense, rosii ca sangele: KGB. Dedesubt, cu litere mai mici si in ruseste: Comitetul pentru Securitatea Statului. Stephane Courtois a cumparat tricoul dintr-un boutique din Paris si spune ca n-a fost tocmai ieftin. Cei aproximativ o suta de elevi din Romania si Moldova, care-l asculta cu atentie pe profesorul de la Paris, aproape ca nu se deosebesc de alti adolescenti intre 14 si 18 ani. Nu poarta insa tricouri cu KGB, Lenin, Mao sau Che Guevara. Aici, la Sighet, lumea nu intelege de ce altii poarta asemenea lucruri la Paris, Berlin sau Amsterdam. Courtois ridica tricoul sus, pentru ca toti sa-l poata vedea. Daca pe el s-ar afla un simbol nazist, spune el, tricoul ar fi ars, iar boutique-ul inchis pe loc de politie.
Comparatii de acest gen l-au adus pe fostul maoist in reteaua cercetatorilor care cauta sensibilizarea publicului la crimele comunismului. In 1998, cand si-a lansat traducerea in limba germana a “Cartii negre a comunismului”, a avut nevoie de protectie fizica impotriva agresiunilor, o dezbatere libera nefiind cu putinta. Pe deplin intentionat, Courtois ignora doua reguli de baza ale discursului corect politic. In primul rand, considera stalinismul ca parte integranta si consecventa, nu ca “derapaj” al comunismului si ideologiei marxiste, in al doilea rand plaseaza comunismul si nazismul pe aceeasi treapta cu regimuri criminale si totalitare, indiferent de celelalte deosebiri istorice si structurale.
Doua memoriale amintesc la Sighet de ororile secolului 20. Pe strada Tudor Vladimirescu, nu departe de sinagoga si de centrul iudaic local, se afla casa in care s-a nascut Ellie Wiesel. 15.000 de evrei, o treime din populatie, au fost ucisi in lagarele de concentrare naziste. Dupa “eliberarea” Romaniei de catre Armata Rosie, teroarea a continuat. In inchisoarea de maxima securitate din Sighet, la doar doi kilometri de granita sovietica, comunistii romani au izolat elita politica, religioasa si culturala a tarii pentru a o anihila psihic si fizic. Strada pe care se afla inchisoarea poarta acum numele unui detinut renumit, Corneliu Coposu, politicianul crestin-democrat decedat in 1995. A mai apucat insa sa sprijine construirea Memorialului Sighet, a Muzeului rezistentei anticomuniste si a victimelor comuniste, aflat in incinta fostei inchisori de maxima securitate.
Sighetul se afla pe malul stang al Tisei, care marcheaza aici granita dintre Romania si Ucraina. Este o zona saraca si cu o rata crescuta a somajului, departe de regiunile dinamice, cu crestere economica din Sibiu, Timisoara sau Cluj. Fabrica de mobila, din care traia micul oras, a fost abandonata. Din piata din Sighet plecau mai demult, in miez de noapte, microbuze rablagite care duceau branza proaspata la Bucurestiul aflat la 800 de kilometri departare. Acum insa nu se mai poate, datorita regulilor stricte de igiena care au intrat in vigoare o data cu aderarea la Uniunea Europeana. Tot atunci s-a oprit si micul trafic de frontiera cu Ucraina.
Pentru a zecea oara are loc scoala de vara de la Sighet, pentru a opta e condusa de Courtois. Finantarea este asigurata de Fundatia Konrad Adenauer din Bucuresti. Cererea e mare. Participantii sunt selectati in fiecare an in urma unui concurs de eseuri, si in acest an tinerii din Moldova fiind deosebit de implicati. Unii dintre ei sunt pentru a doua sau a treia oara aici. Oferta Sighetului este unica in Europa: un curs intensiv de o saptamana de introducere in istoria comunismului si a Razboiului Rece, cu atentie deosebita asupra Romaniei, predat de catre intelectuali de marca din tara si strainatate. Istoricul britanic Dennis Deletant a fost anul acesta la Sighet, fostul disident si ministru de Externe Andrei Plesu, istoricul Alexandru Zub, el insusi detinut in inchisorile comuniste, cunoscutul regizor Lucian Pintilie, caruia i-a fost interzis sa profeseze in perioada Ceausescu.
Scoala de vara este proiectul de suflet al scriitoarei Ana Blandiana si al sotului ei, istoricul Romulus Rusan. Cei doi au conceput in urma cu 15 ani proiectul si l-au realizat cu ajutorul Consiliului Europei, in ciuda rezistentelor uriase. Incercarile de a bloca initiativa nu s-au limitat doar la Romania. Deletant isi aminteste de un reportaj al televiziunii germane ZDF, in care el si alti participanti la seminar erau catalogati drept “fascisti”. Restaurarea celulelor, infiintarea unui muzeu si fondarea unui centru international de cercetare sunt, toate, operele unui mic grup de intelectuali extrem de motivati, ce poarta numele de Academia Civica. “In acest loc tinerii romani pot invata politica”, spune filozoful Sorin Alexandrescu din Bucuresti.
O dezbatere aprinsa se isca la finalul unei prezentari, in care se sustine ca moartea lui Ceausescu a fost binemeritata. Comunistii nu trebuie sa dicteze democratilor logica politelor platite, spune o tanara participanta, fiind aplaudata indelung. Discutia despre trecutul comunist ajunge la prezentul politic al Romaniei, la omniprezenta fostilor agenti ai Securitatii si a familiilor nomenclaturii, care si-au dezlipit doar o eticheta devenita incomoda si, o data cu ea, intreaga raspundere pentru ce s-a intamplat inainte de 1989. scoala de vara actioneaza ca antidot impotriva uitarii recomandate in jumatatea postcomunista a Europei dupa reprimarea violenta a memoriei in statul totalitar. Courtois avertizeaza impotriva subestimarii importantei conflictelor legate de monumentele soldatilor sovietici, de simbolurile comuniste si de monopolizarea antifascismului de catre stanga. Antiglobalizarea ar fi o metamorfoza a comunismului si ar fi purtata de aceleasi persoane care mai demult propagau antiimperialismul.
Ar fi necesara interzicerea la nivel european a simbolurilor comuniste, pentru a trage o linie de separatie la fel de clara fata de totalitarismul rosu, ca si fata de cel nazist, tocmai deoarece comunismul nu a fost infrant intr-un razboi, ci s-a adaptat noilor conditii. In est, comunismul nu este depasit nici legal, prin restituirea proprietatilor confiscate, nici politic sau moral, “dar va veni si vremea aceea”, spune Courtois. In cazul Holocaustului, a durat 30 de ani pana cand intreaga dimensiune a crimei a intrat in constiinta publica.
Rusan a prezentat la Sighet un studiu despre cronologia si geografia represiunii comuniste in Romania. Face parte din raportul comisiei, prezentat de presedintele Traian Basescu in Parlament in ciuda criticii violente a stangii. Comisia a recomandat ancorarea studiului erei comuniste in planurile de invatamant. Deocamdata, depinde de fiecare profesor ce anume afla elevii despre comunism, asta daca afla cat de cat ceva. Formarea profesorilor la Sighet este unul din proiectele de viitor ale Anei Blandiana. Pe moment, insa, trebuie sa se lupte pentru a asigura finantarea scolii de vara de anul viitor.
Un articol de Karl Peter Schwarz
aparut in Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de 25 iulie 2007
Traducerea in limba romana a acestui articol a aparut in ziarul “Romania Libera” din data de 27 iulie 2007, www.romanialibera.ro
