posted in: Din "marea de amar"
Una din cele mai impresionante săli ale muzeului. În afara închisorilor mixte au existat unele rezervate exclusiv femeilor: Mislea, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni sau Arad.
Naşterea, maternitatea capătă cu totul alte dimensiuni în universul concentraţionar. De aceea am prezentat două cazuri de femei închise şi despărţite în mod tragic de copiii lor.
Iuliana Preduţ a fost condamnată la 12 ani de detenţie pentru ajutorul dat partizanilor din Munţii Făgăraşului. La 28 august 1958 a născut în închisoarea Văcăreşti o fetiţă pe care a numit-o Libertatea-Justiţia. După trei luni de la naştere, copilul i-a fost luat şi transferat la un orfelinat. Sunt expuse o serie de obiecte care au fost dăruite de femeile cu care a stat în celulă.
Ioana Voicu Arnăuţoiu, fiica lui Toma Arnăuţoiu şi a Mariei Plop s-a născut în 1956 la “Râpele cu brazi”, un adăpost pe versantul sudic al munţilor Făgăraş, unde se refugiase o parte din grupul luptătorilor anticomunişti din Nucşoara. Tatăl a fost executat în 1959 la Jilava, iar mama, condamnată la muncă silnică pe viaţă, a murit în închisoarea de la Miercurea Ciuc în 1962. Fiica a fost internată într-un orfelinat şi şi-a putut cunoaşte adevărata identitate abia în 1990.
Sunt numai două din studiile de caz prezentate în această sală. Apar zeci de alte femei care au suferit închisoarea, fie ca mame, soţii sau fiice ale unor deţinuţi, fie pentru că au fost, ele însele, considerate de comunişti periculoase pentru ordinea socială.
Numele a 4200 de femei care au fost închise în temniţele comuniste (numărul real este infinit mai mare) sunt expuse pe pereţii şi tavanul sălii. Obiectele păstrate cu greu din perioada detenţiei sunt prezentate într-o vitrină.