ŞCOALA DE VARĂ DE LA MEMORIAL SIGHET
16-07-2008
Ieri dimineaţă, în faţa celor 100 de cursanţi (elevi şi profesori din România) ai Şcolii de Vară de la Memorial Sighet şi a câtorva profesori locali a fost organizată o masă rotundă cu privire la Raportul de condamnare a comunismului şi consecinţele sale. Moderator a fost londonezul Dennis Deletant.
La subiect au vorbit rectorul Stephane Courtois, Ana Blandiana, Claudiu Secasiu, Leon Volovici şi membrii Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, Academician Alexandru Zub, Sorin Iliesiu, Cristian Vasile, Romulus Rusan, Smaranda Vultur şi Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei: „Presiunea societăţii civile l-a determinat pe preşedintele Traian Băsescu să înfiinţeze aceasta Comisie. Bine venit e acest Raport final şi e importantă dezbaterea în jurul lui. Dezbaterea publică devine act cultural. Un rol important l-au jucat regizorul Sorin Iliesiu, profesor la IATC şi scriitorul Romulus Rusan, care a adus mărturii orale. Este importanta lupta memoriei împotriva amneziei. Să nu credeţi că un om sau 2 sau 3 oameni nu pot schimba cursul istoriei, oameni care cred profund într-o idee. Suntem conştienţi de criticile aduse modelului totalitar. Noi am vorbit de România, caracterul totalitar al sistemului comunist. Cei care s-au aflat în regim penitenciar nu s-au aflat acolo pentru crime de fond ci pentru ceea ce gândeau sau şi mai grav, pentru ceea ce sistemul totalitar credea că ei ar fi putut gândi. Sistemul a introdus imaginea de inamic obiectiv. Nu contează ce un individ face, ci ceea ce el ar putea să facă în virtutea condiţionării sale de clasă, de la vârsta de 2 la 92 ani. Nu mai contează dacă individul este implicat într-o activitate presupus subversivă. Este suficient a aparţine unui grup definit ca duşmănos şi cu asta …A existat o problemă foarte serioasă şi rămâne în continuare o problemă deschisă: aplicabilitatea termenului de genocid la ceea ce s-a petrecut în sistemul comunist din România. A fost sau nu valabil termenul de genocid? Am citit mult pe această temă, dar suntem convinşi că vocea victimelor este extrem de importantă şi trebuie inclusă în acest Raport şi am considerat că este inutil să înlocuim termenul de genocid numai pe considerente de corectitudine semantica, folosind termeni pretenţioşi necunoscuţi la nivel larg: politicid, democid şi aşa mai departe” .
Al. Zub: “Unii spun că acest raport trebuia să rămână în seama specialiştilor, dar ştim acum că specialiştii nu s-au implicat cu mare entuziasm, nici la nivel instituţional nici profesional. N-au considerat că e cazul să se implice într-o asemenea analiză a sistemului comunist din România. Eu nu am nici un merit în această construcţie, decât că am convenit să subscriu la concluziile pe care experţii şi ceilalţi membrii specializaţi din cadrul comisiei le pot găsi. în ce mă priveşte, m-am ales cu destule ponoase după lansarea publică a Raportului şi după discursul prezidenţial de la 18 decembrie 2006. Semnalez aceasta pentru a reaminti că n-a fost un lucru uşor, profesorul Tismăneanu a trecut cu mare delicateţe azi peste latura acestei probleme, dar ea a existat şi nu şi-a epuizat resursele tensionale nici în momentul de fată. Să nu uităm însă că discursul prezidenţial a fost cu două săptămâni înainte de intrarea României în Uniunea Europeană şi era necesară această detaşare de sistem şi sunt bucuros că am putut participa ori cât de modest la realizarea ei.”
Au urmat apoi 2 ore de discuţii interesante, antrenante.
Florentin Năsui
