Între 12-15 octombrie, Fundaţia Academia Civică (FAC), Memorialul Sighet şi Universitatea ”Babeş Bolyai” au organizat la Cluj şi Sighetu Marmaţiei conferinţa internaţională “Centenarul Revoluţiei din Octombrie. 100 de ani de represiune”, în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel şi Institutul Polonez din Bucureşti, la care au participat Ana Blandiana, preşedintele FAC şi cunoscuţi istorici specializaţi în istoria comunismului din Franţa, Germania, Grecia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Olanda, Polonia, Republica Moldova şi România, dar şi studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Începută joi, la Cluj, conferinţa a continuat la Memorial Sighet. În Aula Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai, în deschiderea conferinţei au vorbit Ana Blandiana şi acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii. Prima prelegere, Lenin şi inventarea totalitarismului, a fost susţinută de cunoscutul istoric francez Stéphane Courtois.
Centenarul Revoluţiei ruse reprezintă împlinirea unui secol de la apariţia primului stat comunist totalitar. Discuţiile şi dezbaterile din cadrul celor 5 mese rotunde de la Sighet s-au axat pe punctul de vedere al victimelor, urmările asupra istoriei lumii a acestui eveniment care a marcat întreg secolul XX. Împlinindu-se 20 de ani de la publicarea primei sinteze asupra represiunii comuniste” Cartea Neagră a Comunismului ”editată de Stéphane Courtois (a cărei primă traducerea a apărut în România), o secţiune a conferinţei a fost dedicată acestei aniversări.
Dennis Deletant s-a referit la Gulagul românesc, iar Liviu Ţîrău a aruncat O privire globală asupra represiunii comuniste. Au urmat: Helmut Müller-Enbergs, Revoluţia rusă şi consecinţele ei în Germania; Nikos Marantzidis, Tentaţia totalitară: revoluţia bolşevică şi intelectualii; Virgiliu Ţârău, Teroarea pe cote: eliminarea structurilor politice si ale societăţii civile din România, 1947-1950; Anna Richter, Care sunt îndatoririle noastre faţă de victimele represiunii sovietice? Experienţa centrului Karta; Henri Locard, Regimul Kmerilor roşii, etapa ultimă a sângeroasei revoluţii comuniste mondiale; Anneli Ute Gabanyi, România şi crizele comunismului mondial; Armand Goşu, Rusia – 100 de ani după Patryk Pleskot, Opoziţia în Polonia comunistă: evoluţie şi represiune; Anatol Petrencu, Începuturile Gulagului: lagărul de exterminare de la Soloveţk. 1923-1939; Gheorghe Cipăianu, Dimensiunea religioasă a represiunii. Biserica Catolică şi regimul comunist din România; Mircea Munteanu, Drepturile omului şi represiunea comunistă în volumele Foreign Relations of the United States; Albert van Goudoever, Importanţa de a fi disident în societatea comunistă. Ieri, în Sala de conferinţe a Memorialului Sighet, s-au tras concluziile. Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, spunea la un moment dat: „Se împlinesc 100 de ani de la Revoluţia din Octombrie, care în mod evident a schimbat destinul lumii. Ideea conferinţei îi aparţine lui Stephane Courtois. Noi, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei nu putem să privim această aniversare decât din punctul de vedere al victimelor comunismului. Concluzia ar trebui să fie că o idee, oricât de frumoasă ar fi, ea nu trebuie nicio clipă să fie scutită de o privire critică. În măsura în care. ideea egalităţii între oameni este transformată în dogmă şi chiar în religie, poate deveni criminală, cum a şi devenit!”
