Cum ucidea securitatea. Un plan de măsuri scos de SIE de la strict secret
HotNews.ro vă prezintă un aşa numit „plan de măsuri” al Securităţii adoptat pe 18 august 1980 împotriva angajaţilor de la Europa Liberă şi desecretizat de SIE. Documentele demonstrează negru pe alb un fapt notoriu, dar negat de fosii ofiţeri: Securitatea organiza şi coordona asasinate.
Serviciul de Informaţii Externe a păstrat la secret aceste documente până acum două luni, cândau fost declasificate. Ele fac parte din dosarul de urmărire al fostului director al Europei Libere, Noel Bernard, mort în condiţii suspecte în februarie 1981, dosar completat abia acum cu încă 80 de pagini scoase de la secret.
„Plasarea unor containere cu explozivi, scrisori şi colete prelucrate”, „modificări tehnice la autoturismele lor cauzatoare de accidente grave”, „întreprinderea de măsuri speciale în scopul paralizării activităţii obiectivului Radio Europa Liberă şi al neutralizării unor angajaţi, prin avarierea şi distrugerea unor clădiri şi instalaţii ale postului, a locuinţelor şi mijloacelor de transport personale”.
Toate acestea apar în documentele desecretizate acum.
Este prima dată cândplanurile criminale ale Securităţii ies la lumină, iar asasinatele pot fi probate cu documente. SIE a declasificat „Planul de măsuri” la insistenţele fostului director al Europei Libere, Nestor Ratesh, care se pregăteşte un volum despre angajaţii postului de radio care au căzut victimele Securităţii. „Măsuri radicale” împotriva „Şacalului”
Din dosarul lui Noel Bernard (nume conspirativ „Şacalul”) se vede cum Securitatea a simţit nevoia, în august 1980, să treacă la măsuri radicale. „Având în vedere periculozitatea activităţii pe care o desfăşoară “Şacalul” împotriva ţării noastre, se impune necesitatea şi urgenţa unor măsuri de securitate mai calificate şi energice pentru:
- compromiterea şi îndepărtarea lui Şacalul din funcţia pe care o deţine la postul de radio Europa Liberă şi pregătirea condiţiilor pentru trecerea la măsuri radicale împotriva sa.
- Adâncirea şi amplificarea disensiunilor existente între Şacalul şi Emil Georgescu, precum şi între alţi angajaţi români şi evrei de la secţia pentru România a postului de radio Europa Liberă
- Întreprinderea de măsuri speciale în scopul paralizării activităţii obiectivului Europa Liberă şi al neutralizării unor angajaţi, prin avarierea şi distrugerea unor clădiri şi instalaţii ale postului, a locuinţelor şi mijloacelor de transport personale, precum şi prin producerea de vatarmari corporale asupra celor mai activi angajaţi şi colaboatori ai Europei Libere”.
Pentru compromitrea lui Noel Bernard, Securitatea intenţiona să răspândească zvonul că ar avea legături cu serviciul informaţii sovietic. Despre soţia sa urma să fie lansată versiunea că ar lucra atât pentru sovietici cât şi pentru Securitate.
O altă variantă luată în calcul de Securitate era eliminară lui Noel Bernard cu ajutorul medicului său personal: “Recrutarea lui Marcu din RF Germania, prieten şi medic al familiei Şacalul, în scopul de a fi folosit pentru obţinerea de date compromiţătoare privind pe Şacalul şi soţia sa şi pentru pregătirea condiţiilor necesare în vederea aplicării de măsuri radicale împotriva lui Şacalul”. (termen 30 decembrie 1980)
Către sfârşitul planului de măsuri, gluma se îngroaşă şi Securitatea căuta orice metodă care să ducă la neutralizarea angajaţilor: “reactivizarea informatorului Bartă Geza din RF Germania, mecanic auto, care este folosit de unii angajaţi ai Europei Libere pentru repararea autoturismelor, în scopul de a-l angrena la producerea de avarii la autoturismele acestora.
Prin sursele: Riva, Protopopescu, Kraus, Bartă Geza şi altele, vom studia clădirile şi instalaţiile postului de radio Europa Liberă, sistemul de pază şi securitate, punctele vulnerabile etc, în scopul găsirii unor cai şi soluţii concrete pentru folosirea mijloacelor adecvate în vederea avarierii şi distrugerii clădirilor şi instalaţiilor postului de radio Europa Liberă, prin plasarea de explozivi, provocarea de incendii etc.”
Vlad Georgescu moare în condiţii suspecte la teremenele stabilite de fosta Securitate. S-a îmbolnăvit subit de cancer iar boala a evoluat extrem de repede. Fostul director al Europei Libere, Nestor Ratesh, spune că “a fost prima victimă a acelei epidemii de cancer de la Europa Liberă din anii 80” şi crede că boala i-a fost indusă prin iradiere.
Fostul director al Europei Libere afirma că un alt raport al rezidentei romaneşti a Securităţii din Viena vorbeşte despre “compromiterea şi lichidarea” lui Noel Bernard şi arată că “operaţiunea a fost aprobată de arhitectul-sef”, adică de Nicolae Ceauşescu. Victimele terorii prin intermediari
- La începutul lui februarie 1981, Paul Goma, Şerban Orăscu şi fostul ministru ţărănist Nicolae Penescu au primit în poştă colete în care se aflau „carti-bomba”.
- în noaptea de 21 februarie 1981, o bombă a explodat în clădirea postului de radio „Europa Liberă” de la Munchen. Deşi au fost afectate birorurile redacţiei în limba ceha, atacul fusese programat împotriva departamentului românesc al „Europei Libere”. Atentatul a fost executat de celebrul terorist Carlos, la comanda Securităţii.
- în vara lui 1981, Emil Georgescu, prezentatorul emisiunii „Actualitatea româneasca”, a fost înjunghiat de doi necunoscuţi în parcarea clădirii în care locuia la Munchen. Cei doi atentatori, membri ai unei reţele mafiote franceze, l-au lovit de 20 de ori pe jurnalist. Georgescu a supravieţuit atentatului, dar a murit patru ani mai târziu, în urma unui cancer pulmonar.
- Un alt director al departamentului românesc, Vlad Georgescu, s-a aflat pe lista neagră a Securităţii. şi el s-a stins rapid din cauza unei tumori maligne. Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC au intrat în muzeu
La Memorialul Sighet a fost inaugurata joi sala „Libertatea pe unde scurte”. Într-o încăpere mică, un perete întreg este dedicat postului de radio Europa Liberă, iar altul posturilor Vocea Americii şi BBC. Este pentru prima dată cândvocile Europei Libere iau chip în mod exemplar într-un muzeu dedicat rezistenţei împotriva comunismului în România.
Voci celebre înainte de 1989 – Noel Bernard, Vlad Georgescu, Nestor Ratesh, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp şi alţii – sunt prezente într-un cuprinzător colaj care prezintă prin imagini şi text redacţia Europei Libere de la Munchen.
Preşedintele Fundaţiei Academia Civică, Ana Blandiana, spune că din memorialul Sighet nu putea lipsi o sală dedicată posturilor de radio străine: „fără ea n-ar fi fost complet peisajul acestor ani, în special al anilor 80, când dispăruse absolut orice sursă de informaţie şi singul fir care ne lega de lumea liberă rămăsese Europa Liberă”.
La Sighet se desfăşoară în aceste zile şcoala de vară la care participa 100 de elevi din toată ţara.Un articol de Dan Tapalagă
articol apărut pe www.hotnews.ro la 13 iulie 2007