Am aflat cu mare tristețe vestea plecării Domnului Arhitect Derer dintre noi.
A fost unul dintre puținii oameni pe care l-am respectat fără nici o reținere, una dintre personalitățile care nu vor putea fi înlocuite.
Pentru că sfâșietor în stingerea unor nume luminoase ca cel al lui Peter Derer nu este doar că ei încetează a fi, ci si că locul lor rămâne fără speranță gol.
Si eu si soțul meu l-am admirat și ne-am simțit legați de el prin idei si prin rigori morale care începeau sa fie uitate, iar colaborarea lui la începuturile Memorialului Sighet a fost pentru noi un punct de sprijin care ne-a făcut sa ne simțim mai puțin singuri.
Aș vrea ca imaginea lui să rămână ca un model de profesor și de intelectual implicat în istorie, nu numai pentru foștii săi studenți, în această lume care atâta nevoie de modele, aș vrea sa îi putem păstra, ca pe o zestre, în memorie pe cei pe care nu-i putem păstra în viață
Dumnezeu să îl odihnească si sa îl răsplătească!
Ana Blandiana
