Vladimir Bukovski a fost, alături de Soljeniţîn şi Saharov, unul din cei trei mari contestatari anticomunişti din Uniunea Sovietică a anilor ’60-’70.
A făcut treisprezece ani de detenţie în gulagul lui Hruşciov şi Brejnev. A fost expulzat în 1976 în Occident, mai precis schimbat cu un lider comunist chilian, pe pământul Elveţiei.
Vladimir Bukovski a întruchipat strălucit tipul de luptător intelectual care, după perioada de rezistenţă şi de detenţie în lagăre şi în închisori, a continuat, în libertate, să gândească şi să analizeze situaţia la zi a ţării sale şi a actualităţii internaţionale, nefăcând nici un rabat la convingerile sale politice.
Bukovski a fost invitatul de marcă al Memorialului Sighet in vara lui 2002, participând la simpozionul internațional și apoi la Școala de Vară. Bukovski a stat aproape două săptămâni în Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, ţinând conferinţe, participând la dezbateri, răspunzând la întrebări, întreţinându-se zi şi noapte cu toţi cei care îi doreau compania, de la istoricii şi foştii rezistenţi, la ziariştii și la elevii din toate părţile României şi Republicii Moldova. O parte din aceste convorbiri, purtate non-stop, dacă nu în sălile de lucru atunci în grădina hotelului, sau pe străzi, sau pe malul Izei, au fost înregistrate şi au constituit materia cărţii Bukovski la Sighet, publicată de Fundaţia Academia Civică în 2002. Tot atunci și-a dat acordul pentru ca Academia Civică să traducă și să publice romanul său autobiografic Şi se întoarce vântul (Fundația Academia Civică, 2002, trad. Dumitru Balan).
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
