posted in: Évenements
Primele şapte luni ale anului 2013 au fost însufleţite de aniversarea celor 20 de ani de când proiectul Memorialului Sighet a început să prindă viaţă.
Startul-semnal a fost dat la 29 ianuarie, când site-ul Fundaţiei Academia Civică reproducea documentele fondatoare – participarea Anei Blandiana, exact cu două decenii în urmă, la o conferinţă asupra drepturilor omului, organizată de Consiliul Europei la Strasbourg; propunerea, tot atunci, a creării unui memorial într-o fostă închisoare politică din România; vizita celor două comisii sosite la Sighet; raportul favorabil pe care l-au făcut pentru trecerea viitorului memorial sub egida Consiliului Europei.
La 5 februarie şi la 23 aprilie au fost comemorate cele 6 decenii de la moartea lui Iuliu Maniu, respectiv Gheorghe Brătianu, cei doi morţi fără mormânt (din seria celor 54) ai închisorii de la Sighet. Fotografiile tinerilor participanţi la concursurile organizate pe aceste teme la Memorial cu elevi şi profesori pătrunşi de emoţie, sunt edificatoare.
Au urmat etapele acestui jubileu: deschiderea spaţiului expoziţional permanent al Sighetului la Bucureşti – 9 mai; concertul de gală cu Recviem-ul lui Mozart la Ateneul Român (15 mai); ziua Memoriei la Sighet (13 iunie); ediţia jubiliară – tot la Sighet – a Şcolii de Vară (13-15 iulie 2013); întâlnirea omagială de la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Bucureşti (16 iulie), în prezenţa Excelenţei Sale Domnului Niculae Idu, şeful reprezentanţei.
Dintre toate aceste evenimente, înfiinţarea „ambasadei” din str. Calderon 66, realizată de designerii Ştefan Popa şi Octavian Carabela, constanţi colaboratori ai Memorialului Sighet, este cea mai eclatantă pentru că dovedeşte că Sighetul însuşi există, infirmându-se marota vehiculată absurd în presă, potrivit căreia România „nu are un muzeu al comunismului”. Această cenzură prin omisiune circula de ani buni în mediile bucureştene, deşi imaginile de marcă ale memorialului nostru („Convoiul sacrificaţilor”, de exemplu) erau folosite „în comun”, într-o piraterie dezinvoltă, fără să se spună ce reprezintă şi unde se află.
Concertul de gală cu Recviem-ul de Mozart a fost dat de orchestra Filarmonicii „George Enescu” dirijată de Horia Andreescu în faţa unei săli pline în mod simbolic de personalităţi ale vieţii intelectuale de azi, pentru a aminti elitele interbelice distruse în închisoarea din Sighet, în timp ce holul Ateneului Român găzduia o expoziţie despre primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume, iar loja regală era ocupată de foşti deţinuţi politici.
În ceea ce priveşte întâlnirile internaţionale de la Sighet şi Bucureşti din 12-16 iulie, au strâns la un loc mari nume de istorici din America, Europa şi România care au conferenţiat la Sighet în cei 20 de ani, ca şi elevi premianţi ai şcolii de vară din cei 15 ani de existenţă ai Şcolii. Au vorbit: Stéphane Courtois, Alexandru Zub, Dennis Deletant, José María Ballester, Göran Lindblad, Şerban Papacostea, Pierre Hassner, Thomas Blanton, Thierry Wolton, Dragoş Petrescu, Virgil Ţârău, Anatol Petrencu, Ion Pop, Anneli Ute Gabanyi, Gunther Czernetzky, Octav Bjoza, Mircea Carp, Roman Wyborski, Micaela Ghiţescu, Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu, Petruška Šustrová, Patrick Moreau, Teodor Stanca, Andrei Oişteanu, Libuše Valentová, Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Radu F. Alexandru, Elena Siupiur, Liviu Ţîrău, Cristina Petrescu, Miodrag Milin, Rita Schorpp, Traian Orban. Au vorbit de asemenea, foşti elevi ai şcolii de vară, precum şi Dl. Sven-Joachim Irmer, directorul reprezentanţei Fundaţiei Konrad Adenauer, cea care a susţinut toate ediţiile şcolii de vară.
Reuniunea de la „Spaţiul public european” s-a încheiat prin lansarea unei medalii aniversare emise în onoarea jubileului.
În paralel a început seria impresionantă a editărilor şi reeditărilor editoriale. Sub egida Centrului nostru de studii asupra comunismului au apărut: ediţia a IV-a a cărţii lui Dennis Deletant, „România sub regimul comunist”, ediţia a III-a a memorabilei opere memorialistice „Tortura, pe înţelesul tuturor” de Florin Constantin Pavlovici, ediţia a doua – după 16 ani – din „Ce ştia preşedintele Truman despre România” de Thomas S. Blanton. De asemenea, „Prizonier în URSS” de Vasile Gh. Baghiu, traducerea din limba germană a cărţii venerabilului scriitor german Hans Bergel despre fratele său („O viaţă de muzician: Erich Bergel”), volumul de mărturii „Sfinţii pe care i-am întâlnit” (Nistor Man intervievat de Traian Călin Uba), „Canalul morţii. Martor” de Valentin Hossu Longin, precum şi culegerea „Copilăria, ca luptă de clasă”, la care au pus umărul toţi colegii cercetători ai fundaţiei, conţinând mărturiile unor copii ai căror părinţi au trăit sau au murit în închisorile comuniste.
O frescă de idei şi de simţăminte cuprinde volumul „Alexandru Zub la Sighet”, transcriere sistematică, structurată ştiinţific a prezenţei marelui istoric la memorial, la edificarea şi activităţile lui.
Dinspre Franţa, dinspre Stéphane Courtois, a sosit şi a fost tradus volumul „Vandeea – de la genocid la memoricid” de Reynald Secher, un studiu despre premoniţiile pe care Teroarea robespiriană le-a avut asupra viitoarelor genocide din următoarele două secole.
În sfârşit, după cinci ani de muncă, a fost încheiată „Cartea Morţilor”, masivul dicţionar al celor ce au pierit striviţi de istoria sângeroasă a ultimelor şase decenii ale secolului trecut: deţinuţi, deportaţi, morţi în lagărele de muncă, în răscoalele ţărăneşti, în mişcările de partizani – oameni care nu au ajuns să-şi poată privi trecutul prin prisma libertăţii.
O carte remarcabilă – editată în limba germană de Katharina Kilzer şi Helmut Müller-Enbergs la editura Frank &Timme este „Geist hinter Gittern. Die rumänische Gedenkstätte Memorial Sighet” şi reprezintă darul făcut Memorialului Sighet de prietenii săi din străinătate, din Franţa, din Statele Unite, din Rusia, din România şi bineînţeles din Germania. O carte de 216 pagini, care a fost lansată la Sighet şi la Bucureşti, alături de cărţile editate de noi şi pe care o recomandăm cu adeziune deplină tuturor celor care vor să ne cunoască mai bine (evident, din spaţiul cultural german).
Merită să remarcăm că, la Memorialul din Sighet, am inaugurat, cu ocazia ediţiei jubiliare, sala „Memoria manuscriselor” , formată din patru vitrine în care am expus manuscrise ale unor capodopere ale literaturii concentraţionare: „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, „Aşteptând ceasul de-apoi” de Dinu Pillat, „Testamentul din morgă” de Remus Radina, „Tortura, pe înţelesul tuturor” de Florin Constantin Pavlovici, „Drumul Crucii” de Aurel State, „Istoria P.N.Ţ.” de Ioan Marta, precum şi scrisori importante expediate de Gheorghe I. Brătianu, Silviu Dragomir, Corneliu Coposu, sau primite în exil de Mircea Carp.
Evident că această primă bibliotecă manuscrisă poate fi îmbogăţită prin donaţii. Deocamdată, mulţumim cu emoţie celor ce ne-au pus la dispoziţie exponatele pe care vizitatorii muzeului le pot vedea în sala de la etajul II al muzeului (ultima care rămăsese disponibilă).
Tot în seria manifestărilor pot fi trecute conferinţele ţinute de Ana Blandiana („Valorile naţionale în contextul european”, la 27 iunie, la Reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti), de prof. academician Alexandru Zub („Memorialul Sighet – o instituţie pentru România”, la 7 martie, la Biblioteca Naţională a României) şi de prof. ing. Nicolae Şt. Noica („Brătienii şi ctitoriile României moderne”, la 28 mai, tot la Biblioteca Naţională a României).
Expoziţia „Rusaliile negre” şi-a continuat drumul prin oraşele germane: München (la 25 ianuarie), Augsburg (la 25 aprilie), Tübingen (la 19 iunie). Ecouri în presa germană: Siebenbuerger Zeitung, Banater Post, Schwäbisches Tagblatt.
Expoziţia „Canalul – un cimitir programat” a fost prezentată la Primăria sectorului 2 din Bucureşti (la 28 martie), iar dezbaterea care a însoţit vernisajul a fost reprodusă în „Bucureştiul Cultural” nr. 123. În continuare expoziţia a fost prezentată la Complexul pentru activităţi recreative şi educative din cartierul Pantelimon.
În paralel, la Spaţiul expoziţional permanent din strada Calderon nr. 66 au fost vernisate două expoziţii temporare: „Recsk. Gulagul maghiar” (expoziţie a Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de la Budapesta, la 20 mai) şi „Mişcările din 1987 de la Braşov” (expoziţie CNSAS, la 17 iunie).
Spaţiul „Memoria ca formă de justiţie” a fost vizitat la 16 iulie de oaspeţii veniţi din străinătate la Jubileul nostru.
Toate etapele acestei sărbători ale Memorialului Sighet au produs o impresie deosebită în presa: articole în revista „22” (Alexandru Gussi, Elena Siupiur, Smaranda Vultur), Adevărul (Anca Vancu, Laurenţiu Ungureanu), Dilema Veche (Andrei Pleşu, Matei Martin), România Literară (Sorin Lavric), Observatorul Cultural (Doina Ioanid, Romulus Rusan), Observatorul Militar (Florin Şperlea), Evenimentul zilei (Vladimir Tismăneanu), revista LaPunkt (Cristian Vasile), Revista Cultura (Ştefan Baghiu), Graiul Maramureşului (Florentin Năsui), ADZ (Aida Ivan), Agerpres, emisiuni şi reportaje la Radio România Cultural, România Actualităţi şi România Internaţional – Revista literară radio (Teodora Stanciu), Pagini de Istorie (Dan Manolache), Timpul prezent (Adela Greceanu şi Matei Martin), Etică, estetică (Teodora Stanciu), Teme deschise (Marina Dumitrescu-Baconschi), Magazinul de vorbe (Simona Popescu), Români în lume (Denise Theodoru), la RFI (Ioana Haşu), la Radio Europa Liberă (Lucian Ştefănescu), filme la TVR 1 (autori Filaret Acatrinei şi Radu Găină, la 9 iunie; Gabriel Geamănu, la 13 iunie). La acestea se adaugă reportaje de la diverse evenimente transmise în emisiunile de actualităţi de la la TVR, B1TV, Digi24, DunaTV.
Ana Blandiana a fost intervievată pe tema Jubileului la „Trinitas TV” de Vasile Bănescu („Demnitate şi onestitate”, 6 iulie), la „Digi 24” de Luca Niculescu („Imparţial”, 25 iulie), la „Naşul TV” de Grigore Cartianu („Cronica de noapte”, 13 mai), Nicoleta Savin (“Ora de veghe”, 18 iulie) şi de Vartan Arachelian („Cuvântul care zideşte” – 25 iulie), la B1TV de Mădălina Puşcalău (Talk B1, 23 mai), la TVR2 („România frumoasă”, 16 mai), de Andrei Crăciun în „Adevărul” (4 martie), de Sorin Lavric în „România Literară” (10 mai), de Ion Dumitru la Radio România Actualităţi, de Ioana Haşu la RFI (10 mai).
Ecoul cel mai amplu l-a avut reportajul transmis în direct de la Sighet de Agenţia „France Presse”, producător Isabelle Wesselingh, „Din adâncurile unei închisori comuniste – odă adusă libertăţii şi rezistenţei”, care a fost preluat de peste treizeci de publicaţii din Europa, America, Asia şi Africa.
Dincolo de menţionările presei (scrise, audio şi video) însă, un adevărat monument mediatic a fost dedicat Memorialului de către Doamna Lucia Hossu-Longin în cele patru episoade ale „Memorialului Durerii” dedicate aniversării celor 20 de ani de eforturi şi împliniri.
Toate acestea au statuat definitiv prestigiul primului Memorial al Victimelor Comunismului , realizat în urmă cu 20 de ani în România.
Jubileul se va încheia în mod simbolic la „Casa Europei” din Paris, unde în 4 decembrie a.c. va fi organizată – în colaborare cu „Association pour le Mémorial Sighet” şi „Casa Românească” din capitala Franţei – un colocviu pe tema „20 de ani de memorie, un sfert de secol de tranziţie: spre ce?”
Mulţumim tuturor celor ce au fost şi vor rămâne alături de noi.