S-au împlinit 10 ani de la deschiderea publică a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Prezentat în 1993 Consiliului Europei de către scriitoarea Ana Blandiana (într-o vreme cândRomania nu era admisă ca stat membru), proiectul a parcurs în primii patru ani faza de expertiză, de realizare a bazei documentare (Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului), de reabilitare a ruinei unei vechi închisori din Sighet, iar în iunie 1997 a fost deschis marelui public.
Împotriva atmosferei ostile din ţara (oficiosul guvernului cripto-comunist vorbea într-un editorial de „sacrilegiul de la Sighet” pentru că s-ar vinde suferinţa româneasca străinilor) şi împotriva unui curent „politic-corect” care contestă crimele comunismului.
Memorialul a reuşit să supravieţuiască alegaţiilor, rămânând primul şi cel mai documentat muzeu din spaţiul ex-sovietic.
Imensa activitate ştiinţifică acumulată, ca şi credibilitatea sa, mai ales în străinătate, au făcut ca el să fie centrul de studiu practic al unor universităţi europene şi să fie vizitat de peste 35.000 de turişti în fiecare an.
În 1998, la un an după ce muzeul a fost deschis, Memorialul Sighet – creat exclusiv de societatea civilă, prin Fundaţia-mama, Academia Civică – a fost desemnat, la o conferinţa a Consiliului Europei, printre primele trei locuri ale memoriei europene, împreună cu Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Franţa
Cele 10 simpozioane desfăşurate la Sighet s-au bucurat de prezenţă a peste 650 vorbitori, după cum, prin şcoala de vară, care în acest împlineşte şi ea 10 ani, au trecut aproape 1000 de adolescenţi. Din Consiliul ştiinţific al Memorialului fac parte academicienii Alexandru Zub şi Şerban Papacostea, precum şi personalităţi că Thomas S. Blanton (Washington), Stéphane Courtois, Pierre Hassner (Paris), Dennis Deletant (Londra), Helmut Müller-Enbergs (Berlin).
