Vineri 1 iunie, orele 11, Centrul de Presă al Societăţii române de Radiodifuziune din str. General Berthelot 60-62 a găzduit un eveniment cultural de excepţie: vernisarea expoziţiei documentare „Memoria ca formă de justiţie: Istoria unui muzeu (1993-2007)”. Este vorba de povestea iniţierii şi elaborării de către Fundaţia Academia Civica din Bucureşti, condusă de Ana Blandiana, a primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, într-o fostă închisoare părăsită şi ruinată de la marginea ţării. Sighetul Marmaţiei a devenit prin acest memorial cunoscut în întreaga lume. 40% din numeroşii vizitatori (peste 35.000 pe an) sunt cercetători şi turişti europeni, americani şi japonezi. Televiziunile străine, ghidurile de turism cultural, tezele de doctorat şi revistele de specialitate din multe ţări vorbesc de Memorialul Sighet ca de un model de evocare şi prelucrare a trecutului comunist, în spirit critic şi cu o documentare ştiinţifică pe cât de echilibrată, pe atât de convingătoare.
Singurul dezavantaj pentru mai bună cunoaştere a Memorialului Sighet în ţară este depărtarea geografică. El este ştiut mai mult din auzite, deviza să – „Memoria ca formă de justiţie” – , ca şi patrimoniul sau ştiinţific de pionierat, devenind bunuri comune, care pot risca să îşi piardă paternitatea. Rostul expoziţiei, în prestigioasa sală a Radioului, a fost de a aminti drumul anevoios al celor 14 ani de existenţa şi de a prezenta câteva teme şi câteva săli din cele 50 Memorialului:
- Geografia sistemului concentraţionar (o hartă a celor peste 450 închisori, lagăre, locuri de deportare);
- Recensământul populaţiei concentraţionare (cifre, date şi fotografii despre prizonierii politici din diferite categorii sociale);
- Generaţia Marii Uniri exterminata în Gulag (corifeii anului 1918 de la Albă Iulia, Chişinău şi Cernăuţi au fost, aproape fără excepţie, încarceraţi şi mulţi dîntre ei au murit în detenţie);
- Represiunea literaturii (Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, lotul Noica-Pillat şi destinul lor de oameni şi scriitori).
În expoziţie au putut fi găsite, în instantanee fotografice, personalităţile care au creat, ajutat sau vizitat Memorialul. în rând cu acestea, cei 900 de elevi care au frecventat Şcoala de Vară, aflată la a X-a ediţie, împreună cu profesorii lor, avându-l ca rector pe Stéphane Courtois, redutabilul alcătuitor al Cărţii negre a comunismului.
Şcoala de Vară de la Sighet a prilejuit, însă, şi cea de-a doua parte a evenimentului de la Sala Radio, şi anume lansarea volumului “Şcoala Memoriei 2006” alcătuit din prelegerile şi discuţiile ediţiei sale de anul trecut, organizată ca de obicei de Fundaţia Academia Civica şi Fundaţia Konrad Adenauer. Cele 600 pagini ale cărţii conţin teme de o amplă diversitate şi autori ca Anneli Ute Gabanyi şi Dennis Deletant, Alexandru Zub şi Mircea Marin, Constantin Ticu Dumitrescu şi Remus Radina, Dan C. Mihăilescu şi Ioan Holender, Nicolae Noica şi Harald Weltzer, Ioana Boca şi Virgiliu Tarau, Ana Blandiana şi Romulus Rusan (acesta din urmă fiind şi editorul volumului).
Au luat cuvântul Ana Blandiana, Romulus Rusan, Neagu Djuvara, Nicolae Noica, Mircea Martin şi Sorin Ilieşiu.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Radio românia Actualităţi, Radio românia Cultural şi Radio românia Internaţional
Parteneri media ai evenimentului au fost Revista 22 şi RFI românia.
