Fundaţia Academia Civică solicită introducerea unui curs obligatoriu de istorie a comunismului în rofmânia la liceu, care să reprezinte şi materie obligatorie pentru bacalaureat, a declarat preşedintele fundaţiei, Ana Blandiana, în cadul unei conferinţe, marţi, la Institutul Francez.
Ana Blandiana a precizat că fundaţia pe care o conduce va trimite o scrisoare adresată Ministrului Educaţiei pentru introducerea orelor de curs de represiune a comunismului în România, în regim obligatoriu, chiar de la toamnă. Totodată, Ana Blandiana a adăugat ca acest curs ar trebui să constituie materie obligatorie de bacalaureat, declarându-se îngrijorată de faptul că Istoria românilor nu mai are acest statut.
“Acest lucru se întâmplă sub egida Uniunii Europene, dar integrarea nu înseamnă pierderea identităţii, ci îmbogăţirea ei”, a declarat Ana Blandiana. “Este o spălare a creierului ce se întâmplă acum, se programează nişte generaţii care nu îşi vor cunoaşte trecutul”, a mai spus, pentru NewsIn, preşedintele Fundaţiei Academia Civică.
Fundaţiei Academia Civică a realizat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet în fosta închisoare din localitate şi Centrul internaţional de studii asupra comunismului, cu sediul în Bucureşti, şi organizaeaza anual Şcoala de vară de la Sighet, unde o serie de experţi din ţară şi din străinătate predau elevilor de liceu înscrişi un curs de o săptămână de istorie a comunismului.
Rectorul Şcolii de vară de la Sighet este istoricul Stéphane Courtois, coordonatorul lucrării de renume mondial “Cartea neagră a comunismului” şi director la Centre Internaţional des Recherches Scientifiques, care a fost prezent la conferinţa organizată marţi la Institutul Francez. Courtois a spus că este mulţumit de seriozitatea cu care elevii au urmărit cursurile şi la ediţia de anul acesta a Şcolii de vară de la Sighet, timp de şapte zile, patru ore dimineaţa şi patru ore seara în fiecare zi.
De asemenea, Stéphane Courtois a remarcat caracterul inovator al ediţiei cu numărul 11, din 2008, a Şcolii de vară, deoarece, dacă la primele 10 ediţii au participat câte 100 de elevi, anul acesta au fost 50 de elevi şi 50 de profesori de istorie din toate judeţele. “Înainte erau experţii, cu cea mai mare cunoaştere, şi elevii, fără cunoaştere, acum există o verigă intermediară, a profesorilor de liceu, care învaţa cum să îi înveţe la rândul lor pe elevi”, a spus Curtois. “Poate la următoarele ediţii vom avea şi câţiva studenţi, pentru că trebuie să ne gândim şi la viitor – România nu o să aibă şi peste 50 de ani aceiaşi profesori de istorie”, a mai spus istoricul.
Courtois a mai explicat că istoria contemporană a româniei este foarte puţin tratată şi neadusă la zi, problema cu care s-a confruntat şi Franţa cu propria istorie de după cel de-al doilea Război Mondial. El a povestit însă şi cum a găsit un manual francez de istorie pentru ciclul secundar (clasa a X-a în sistemul românesc n.r.) care data din februarie 1940 şi reda istoria până în 1939. Asfel, la sfârşitul cărţii, exista un capitol dedicat totalitarismului, cu o pagină despre nazism, una despre Mussolini, una despre Marx şi una despre Stalin. “Dacă bunicii noştri erau capabili să înfrunte actualitatea, noi de ce nu am fi”, a conchis Curtois.
Stéphane Courtois a mai atras atenţia şi asupra faptului că istoricii au studiat ani de zile comunismul fără o bucată de hârtie din arhive. O primă etapă în studiul comunismului s-a făcut fără acces la arhive, spune Curtois, fiind urmată de ceea ce el a numit “revoluţia documentara”, cândau fost deschise arhivele puterii. “S-ar putea face un clasament al ţărilor postcomuniste după accesul la arhive – de la Belarus, unde acestea rămân închise, până la Polonia, unde arhivele sunt în proprietatea Institutului Memoriei Naţionale din Polonia şi accesul la ele este liber. România ar fi pe la mijlocul acestei liste, dar se pot vedea progrese”, apreciază Courtois.
Istoricul francez a lăudat progresele româniei, înregistrate în studiul comunismului, prin crearea Memorialului de la Sighet şi prin multitudinea de lucrări consacrate comunismului, care arata o mişcare de interes şi de cercetare ce nu mai poate fi oprită, dar şi prin întorsătura în poziţia luată de putere. Curtois a dat exemplu în acest sens discursul de condamnare a comunismului susţinut de Traian Băsescu în fata Parlamentului în 2006, cândPresedintele a prezentat raportul Comisiei pentru analiza comunismului, organism coordonat de Vladimir Tismăneanu.
Scriitorul Thierry Wolton, prezent şi el la conferinţa, a vorbit despre o particularitate a româniei, a felului în care comunismul a căzut aici în 1989. Astfel, Wolton a preferat să vorbească despre Revoluţia din 1989, punând între ghilimele cuvântul “revoluţie”. Potrivit lui Wolton, căderea comunismului în fostul bloc sovietic a fost cauzată tocmai de Moscova, care dorea să schimbe “vechii comunişti” aflaţi la putere cu “reformatori”, care să fie obedienţi, şi totodată prezentabili pentru Occident, de unde trebuiau atrase investiţii.
Astfel, în Germania KGB a regizat mişcări populare în vederea înlocuirii conducerii, însă acestea au devenit mişcări populare reale şi au dus la căderea Zidului Berlinului. “Încercarea lui Gorbaciov de a introduce socialismul cu faţa umană a eşuat pentru că oamenii nu mai voiau socialism, însă în România a reuşit. Dacă în toate celelalte ţări ‘reformatorii’ nu au avut curajul să reprime mişcările populare, aici regimul a câştigat asupra mişcării prin Iliescu. De aceea României îi merge atât de greu, faţă de Polonia de exemplu, pentru că aici strategia de a introduce un ‘reformator’ a ţinut”, a spus Thierry Wolton.
Stéphane Courtois este director la Centre Internaţional des Recherches Scientifiques, coordonatorul lucrării de renume mondial “Le livre noir du communisme” (1997), al revistei “Communisme”, al colecţiei “Democraţie ou Totalitarisme” şi al “Dictionaire du Communisme” apărut la editura Larousse anul trecut.
Thierry Wolton este autorul a numeroase cărţi de analiză şi investigaţie a istoriei recente, dintre care cele mai cunoscute sunt “Le KGB en France” (1986), “Le grand recrutement” (1993), “Rouge-Brun: Le mal du siècle” (1999), “Comment guerir du complexe de gauche” (2003) şi “La IV-eme guerre mondiale” (2005).
reporter Laura Mitran
articol apărut pe www.newsin.ro, 22 iulie 2008