În zilele de 20-22 noiembrie 2010 a avut loc workshop-ul pentru jurnalişti Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie, organizat de Fundaţia Academia Civică-Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei-Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului şi Fundaţia Culturală Memoria.
Au participat 15 jurnalişti din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Satu Mare, Alba Iulia, Oradea, Suceava, Brăila şi Galaţi. Dezbaterile din cele trei zile s-au dorit a fi o încercare de a medita împreună asupra trecutului recent şi a prelungirilor lui în prezentul nostru.
Sâmbătă a avut loc o dezbatere cu tema „Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”. Analiza trecutului recent. Studiu de caz: România, pornind de la lansarea a două noi volume editate de Fundaţia Academia Civică – Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului: “Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”, coordonator Romulus Rusan şi „Ororile şi farmecul detenţiei” de Constantin Ionaşcu, într-o convorbire cu Traian Călin Uba, lansare care a avut loc la Târgul de Carte „Gaudeamus”.
Sâmbătă jurnaliştii au vizionat filmul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” de Andrei Ujică.
Masa rotundă de luni, Trecutul recent, o temă polemică: perspectiva victimelor versus perspectiva aparatului represiv, l-a avut ca invitat principal pe regizorul Andrei Ujică, alături de Ana Blandiana, Romulus Rusan, Micaela Ghiţescu. A fost o vie şi interesantă dezbatere despre trecutul recent, având ca punct de pornire filmul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”.
fotografii de la masa rotunda Trecutul recent, o temă polemică: perspectiva victimelor versus perspectiva aparatului represiv http://www.facebook.com/album.php?aid=35350&id=109206265778740&ref=mf
Workshop-ul Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie este primul eveniment din cadrul proiectului “MEMORIA DEPORTĂRILOR”, derulat de Fundaţia Academia Civică şi Fundaţia Culturală Memoria în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, în cadrul programului “Europa pentru cetăţeni”, acţiunea “Memoria europeană activă”.
Programul „Europa pentru cetăţeni” al Comisiei Europene. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra înfiinţării Programului „Europa pentru cetăţeni”, care materializează cadrul juridic pentru sprijinirea unei game largi de activităţi şi organizaţii care promovează „cetăţenia europeană activă”, cum ar fi, de exemplu, implicarea cetăţenilor şi a societăţii civile în procesul de integrare europeană.
Programul „Europa pentru cetăţeni” se construieşte pe baza experienţei acumulate în cadrul Programului anterior de promovare a cetăţeniei europene active, care s-a derulat între 2004 şi 2006. Acest program a fost prezentat de Comisie după consultări prelungite cu diferiţi agenţi importanţi şi după o evaluare pre şi post implementare, care a analizat nevoia de intervenţie la nivel comunitar şi impactul estimat al Programului asupra sectorului respectiv. Mulţumită acestor experienţe şi reflecţii, acest Program al celei de-a doua generaţii demonstrează existenţa unui anumit nivel de maturitate, care combină continuitatea cu inovaţia. Acţiunea 4 – ‘Memoria europeană activă’ din cadrul programului „Europa pentru cetăţeni” sprijină păstrarea principalelor situri si arhive referitoare la deportări şi la comemorarea victimelor nazismului şi stalinismului.
Proiectul „Memoria deportărilor” îşi propune să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii lecţii despre una din cele mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României: în 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de frontieră româno-iugoslavă din Banat şi Mehedinţi (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni) au fost deportate pentru cinci ani în Bărăgan, cea mai mare câmpie a României. Când au ajuns la destinaţie, cei 44.000 de deportaţi au fost aruncaţi în câmp şi lăsaţi să-şi construiască prin forţe proprii case din chirpici sau pământ bătut cu paie sau stuf. Motivaţia oficială pentru această acţiune a fost „nu prezentau garanţii pentru siguranţa statului“.
Proiectul „Memoria Deportărilor “, prin evenimentele programate, doreşte să comemoreze şi să reflecteze asupra evenimentelor care au avut loc începând cu 18 iunie 1951 şi asupra destinului celor 44.000 de oameni, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă: prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie. Proiectul îşi propune să aducă în atenţie victimele comunismului, prin aducerea în prim plan a unor destine individuale, dar şi a cadrului general a perioadei comuniste.
Calendarul proiectului Memoria Deportărilor din România
1. Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie. Atelier pentru jurnalişti (Bucureşti, 20-22 noiembrie 2010)
2. Masă rotundă şi lansarea numărului 72-73 al revistei Memoria (8 decembrie 2010, Bucureşti)
3. Expoziţia itinerantă „Memoria Deportărilor“, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, va prezenta documente, fotografii, mărturii despre deportarea din iunie 1951. Expoziţia se va deschide în martie la Bucureşti, fiind apoi itinerată la Timişoara, Drobeta-Turnu Severin, Brăila, Galaţi, Sighet şi în alte oraşe.
4. Masă rotundă şi lansarea numărului 74 al revistei Memoria (27 aprilie 2011, Bucureşti)
5. Ziua Memoriei (1-3 iunie 2011, Sighet)
6. Masă rotundă despre deportările din iunie 1951 în cadrul Şcolii de Vară de la Sighet (11-18 iulie 2011)
Şcoala de Vară de la Sighet este un proiect al Fundaţiei Academia Civică în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, ajuns în 2011 la cea de-a XIV-a ediţie.
7. În luna august 2011, se va organiza la Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet un sondaj de opinie printre vizitatorii muzeului, tema fiind „Prelucrarea trecutului – relaţia dintre memorie şi istorie“.
8. Masă rotundă şi lansarea numărului 75-76 al revistei Memoria (28 septembrie 2011, Bucureşti)
9. Masă rotundă de închidere a proiectului „Memoria Deportărilor din România“ (9 noiembrie 2011, la 22 ani de la căderea zidului Berlinului)
