Cartea morţilor – A fost lansat dicţionarul victimelor comunismului
Cartea cuprinde numele şi date biografice ale victimelor comunismului, iar realizarea ei a fost un demers complex de cercetare: „E o carte la care lucrăm de 5 ani. Am pornit de la o listă a morţilor făcută de Cicerone Ioniţoiu, scrisă de altfel pe plăci de andezit în curtea Memorialului Sighet; ce a făcut el a fost o muncă de pionierat extraordinară, dar fără surse directe. Noi am confruntat datele cu diverse surse, între care cele 86 de mii de fişe de detenţie (ceea ce e drept că e foarte puţin, pentru că au fost 600 de mii de condamnaţi politici, dar numai astea au scăpat…). Acum putem să ştim rata mortalităţii de la Sighet: 39% – de zece ori mai mare decât rata mortalităţii în rândul deportaţilor din Bărăgan. Din cele 44 de mii de persoane deportate într-o noapte, 1700 au murit.“ spune Romulus Rusan.
Cartea Morţilor este însă departe de a fi completă, dar dă o dimensiune a fenomenului şi sugerează dimensiunea ororilor din timpul represiunii comuniste.
„O cifră exactă nu vom putea stabili probabil niciodată, pentru că la multe închisori era ordin de a se şterge urmele crimelor şi de a nu înregistra morţii. Directorul închisorii Sighet, de pildă (unde a fost exterminată elita României interbelice), a fost anchetat la finalul mandatului pentru că fura scândura pentru sicrie şi îi arunca pe morţi goi în gropi comune. Acest Ciolpan – un analfabet – s-a scuzat astfel: “Eu am lucrat la ordinul Partidului, noi nu respectam legile ţării, ci ordinele de la Partid. Aveam ordin să îi aruncăm goi noaptea în gropi, ca să nu ştie nimeni de ei, în fiecare noapte în alte cimitire. În felul ăsta am îndeplinit marea sarcină pe care ne-a dat-o clasa muncitoare de a păstra secretul de stat”. Deci acolo nu au scris pe nimeni. Abia târziu, în 1957 (după Convenţia de la Geneva), un notar al Securităţii a colindat principalele închisori şi a făcut cât de cât reconstituirea morţilor.“
Cu ocazia jubileului de 20 de ani al primului memorial al victimelor comunismului, Academia Civică a deschis la Bucureşti un spaţiu expoziţional permanent al muzeului Sighet. Prima expoziţie: „Memoria, ca formă de justiţie“ . Tot cu această ocazie, a avut loc, la Ateneu, un conert omagial susţinut de Orchestra simfonică şi corul Filarmonicii George Enescu.
Despre volumul lansat şi munca de cercetare, Ioana Haşu a stat de vorbă cu Romulus Rusan, vicepreşedintele Fundaţiei Academia Civică:
Ascultă interviul cu Romulus Rusan:
URL sursă: http://www.rfi.ro/articol/stiri/cultura/cartea-mortilor-fost-lansat-dictionarul-victimelor-comunismului
