Istoricul francez al comunismului Stephane Courtois a declarat, marţi, că va semna, împreună cu fosta disidenta anticomunista Ana Blandiana şi cu vicepreşedintele Alianţei Civice Sorin Iliesiu, un apel către ministrul Educaţiei Cristian Adomniţei, pentru introducerea cursurilor obligatorii despre represiunea comunistă, în programa şcolară de liceu.
Prezent la o conferinţă organizată la Institutul Francez din Capitală, prilejuită de încheierea Şcolii de Vară de la Sighetu Marmaţiei, Courtois, autorul ‘Cartii negre a comunismului’, a declarat pentru AGERPRES că va semna apelul în calitate de cetăţean al Uniunii Europene.
‘Ca rector al Şcolii de Vară, nu vreau să mă amestec în problemele româniei, dar în calitate de cetăţean european, mă amestec în problema europeană a româniei. Din moment ce românia este membră a Uniunii Europene, trebuie să acţioneze după criterii europene, iar unul dintre acestea este libertatea muncii istoricilor. Nu în ultimul rând, este datoria fiecăruia de a-şi cunoaşte istoria. Una dintre concluziile care mi-au apărut clar după discuţiile de la Sighet este că istoria contemporană a româniei este foarte puţin tratată în programa, iar aceasta istorie contemporană trebuie să fie adusă la zi’, a declarat istoricul francez, care este şi rector al şcolii anuale de la Sighetu Marmaţiei.
Un alt reputat istoric francez care a fost prezent la Şcoala de Vară, Thierry Wolton, a declarat că nu va semna apelul iniţiat de Sorin Iliesiu, pentru a nu se amestecă în chestiunile interne ale româniei, dar se va solidariza cu semnatarii scrisorii.
‘Nu cred că e rolul meu să semnez această scrisoare, pentru că ar putea fi considerată o ingerinţă, dar sunt total solidar cu demersul’, a afirmat Wolton.
Potrivit Anei Blandiana, apelul către ministrul Educaţiei solicita că viitoarele cursuri despre comunism să fie separate de orele de istorie, iar istoria să fie proba obligatorie de examen la bacalaureat.
‘Cursurile de represiune comunistă să nu fie opţionale, iar istoria ca materie de studiu să devină materie obligatorie de bacalaureat. Gravitatea problemei sta în faptul că se planifica crearea unei generaţii care să nu ştie cine este, de unde a plecat şi nici încotro se îndreaptă. Raportul (privind condamnarea crimelor comunismului din românia – n.r.) a fost în oglinda cu raportul Wiesel, deci aşa cum există orele de Holocaust în Israel, aşa să existe şi orele despre comunism în ţara noastra’, a explicat Ana Blandiana.
La conferinţa de la Institutul Francez, istoricii au răspuns întrebărilor şi au comentat evoluţia româniei după Revoluţia din 1989.
Sorin Ilieşiu l-a întrebat pe Thierry Wolton de ce, spre deosebire de celelalte state din blocul comunist, revoluţia din românia a avut peste 1.200 de morţi, iar istoricul francez a reiterat teoria privind planul serviciilor secrete sovietice de a înlocui un regim comunist retrograd cu un altul, mai reformator.
‘În celelalte ţări, tentativa de a pune reformatori a eşuat pentru că poporul nu a jucat rolul dat de KGB. Pentru că Moscova să controleze, trebuia să reprime această mişcare revoluţionară. în celelalte ţări, reformatorii n-au îndrăznit să treacă pragul şi să reprime mişcarea revoluţionară. Dar aici s-a întâmplat altceva’, a spus Wolton.
Potrivit istoricului francez, KGB voia să schimbe vechii comunişti cu nişte comunişti reformatori, dar peste tot a eşuat această operaţie, pentru că ”poporul din ţările respective nu a jucat rolul care i s-a dat, de a accepta aşa-numitul socialism cu faţă umană”, singura ţară în care a reuşit fiind România.
Wolton a mai spus că unul dintre motivele pentru care româniei îi este greu să iasă din trecutul ei, comparativ cu celelalte ţări – Polonia, Ungaria – este tocmai faptul că ”operaţia de înlocuire a comuniştilor vechi cu reformatorii a reuşit’.
Agerpres/Claudiu Zamfir, 22 iulie