Elisabeta Ciortea (n. 3 octombrie 1926) și soțul său, Gregoriu Ciortea (n. 28 iulie 1921) au fost arestați în 1953, pentru că ar fi răspândit manifeste anticomuniste în timpul Festivalului Mondial al Tineretului. Au fost condamnați de Tribunalul Miltiar București la câte un an de închisoare pentru ”omisiune de denunț”.
Elisabeta Ciortea a născut în timpul detenției, la 24 ianuarie 1954, la închisoarea-spital Văcărești, o fată, Roxana Diana.
Elisabeta Ciortea: Fiind în spital la Văcărești, mai era o doamnă care năștea acolo… era arestată pentru că găzduise pe unul din cei parașutați (…). Și ea a născut tot în închisoare. Foarte multe femei au născut în închisoare (…). Astea care-am născut la Văcărești am fost câteva (…) Doamna asta, care vă spun că găzduise era tot ardeleancă. A fost o doamnă, o doctoriță care fusese șefa Tineretului Liberal. Și ea a născut în închisoare. Așa am fost. (…)
La Spitalul Văcărești am dat peste alte nenorociri (…) Acolo, în timp ce eram, a murit o fată tânără de vreo 20 de ani arestată pentru că trimisese o scrisoare la Europa Liberă. Și făcuse o tuberculoză acolo în spital și a murit acolo. (…) O chema Amalfi.
(…) Și dup-aia m-au dus pe mine cu copilul la ăștia de drept comun, dar copilul mi-a făcut (…) un colaps cardiac și pulmonar… avea sub 30 de grade temperatură… Vă dați seama… Și atunci când au văzut doctorii chestia asta, au luat copilul și l-au trimis în familie…
Fragment din interviul nr. 2367 din AIOCIMS cu Elisabeta și Gregoriu Ciortea realizat de Gabriel Catalan, București, 19 octombrie 2006
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie
© CISAC, februarie 2016
