Comunitățile etnice din România au avut și ele de suferit în perioada comunistă. În ianuarie 1945 peste 75.000 de etnici germani, cetățeni români, au fost deportați în Uniunea Sovietică pentru a „reconstrui” economia devastată de război. 20 % au murit. 
Supraviețuitorii au putut să revină în România abia în 1949-1950. Unii au fost „repatriați” în Republica Democrată Germană. 44.000 de persoane din Banat și Mehedinți, incluzând români, germani, bulgari, sârbi, aromâni, basarabeni, bucovineni, au fost deportate în Bărăgan, unde au fost obligate să-și construiască bordeie și să muncească pământul până în 1956. După revoluția de la Budapesta, din 1956, comunitatea maghiară din Transilvania a fost supusă persecuțiilor, fiind operate numeroase arestări. Prin procesele intentate sioniștilor la începutul anilor ’50 au fost efectuate persecuții împotriva comunității evreiești din România.
În expoziția din cadrul Muzeului de la Sighet sunt dezvoltate aspecte din procesele sioniștilor; procesul „lotului scriitorilor germani”; „vânzarea” de către autoritățile comuniste din perioada Ceaușescu a evreilor și germanilor.
