Pe culoarul din stânga sălii de acces, deasupra sălilor Brătianu, câteva săli, cu o arhitectură segmentată de arcade, sunt dedicate lui Iuliu Maniu, unul din părinții democrației românești, mort, ca și Gheorghe Brătianu, în penitenciarul Sighet, în același an 1953.
Datorită atitudinii sale exemplare în viața publică, Iuliu Maniu a devenit între 23 august 1944 și iulie 1947, când a fost arestat, un simbol al rezistenței democratice la comunizarea țării. A sfârșit prin a i se intenta proces pentru “crimă de înaltă trădare”. La 12 noiembrie 1947 a fost condamnat la temniță grea pe viață, în cadrul procesului fabricat liderilor PNȚ, după înscenarea de la Tămădău.
Fotografiile și documentele prezintă momente familiale, precum și aspecte din activitatea politică a lui Maniu înainte de 1918. Un panou evidențiază rolul important pe care acesta l-a jucat în evenimentele care au dus la Marea Unire. În continuare imaginile îl înfățișează pe Iuliu Maniu în contextul perioadei interbelice și al celui de-al doilea război mondial, opunându-se oricărei forme de regim autoritar. Expoziția se încheie prin prezentarea unor secvențe din activitatea politică postbelică, din timpul alegerilor anului 1946, ca și de imagini și declarații din timpul procesului PNȚ, soldat cu sute de ani de condamnare.
Valoarea expoziției, realizată de Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, este ridicată de prezența unor obiecte care au aparținut sau au fost folosite de Iuliu Maniu, donate Memorialului Sighet de doamnele Clara Boilă din Cluj, Aurelia Ghinea, Flavia Bălescu și Rodica Coposu din București.
Pe culoar, în dreptul sălilor „Iuliu Maniu”, se află expoziția dedicată discipolului său emblematic, Corneliu Coposu (Sala 87 bis).
Obiectele, fotografiile, scrisorile și documentele evocă viața profesională și politică a celui ce a adus, în anii ’90, suflul și abnegația Partidului Național Țărănesc și ale conducătorului său istoric.
