Dora Sarafoleanu: Din clasa a II-a până în clasa a VI-a am urmat-o acolo cu copii deportaţi din satul respectiv. Învăţătorii au fost tot foşti deportaţi, care erau din zona Olteniei, din Vânju Mare. Bineînţeles că şcoala noastră, în afară de învăţătorii noştri deportaţi, avea un politruc care urmărea ce fel de educaţie ni se face… Şi eram clasa I cu a II-a, a III-a cu a IV-a comasaţi, fără cărţi la început, decât cu un maculator. Mai mult educaţie aşa, orală, pot să spun.
Fragment dintr-un interviu cu cu Dora Sarafoleanu realizat de Cristina Mincu (Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 2060)
Dora SARAFOLEANU, deportată la vârsta de 8 ani împreună cu familia (mama, tata şi fratele mai mic, Silviu) din Comloşu Mare (jud. Timiş) în Măzăreni (jud. Brăila).
Ștefan Mina: Am început şcoala. Trebuia să duci lemne la şcoală pentru încălzit. Deci, eram obligaţi să ducem lemne, din pădure, trebuia să mergi la şcoală cu sacsanaua de lemne sub braţ, că altfel nu te primea la şcoală… Învăţătorul era tot un om din acesta deportat, dar un om cu caracter. El mi-a pus creionul în mână.
Fragment dintr-un interviu cu Ștefan Mina, realizat de Mihaela Udrescu (Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 2595)
Ştefan MINA, din familie de aromâni veniţi din Bulgaria în 1940. A fost deportat la vârsta de 15 ani împreună cu familia (mama şi tata) din Tomnatic (jud. Timiş) în Schei (jud. Galaţi).
Proiectul ”Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan”, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
© Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
