Astazi, 29 ianuarie, Fundatia Academia Civica aniverseaza 15 ani de la inceputurile proiectului “Memorialul Sighet”.
Cu ocazia aniversarii a 15 ani se lanseaza un DVD – MUZEUL DE LUAT ACASA -, un DVD despre Memorialul Sighet care va putea fi comandat de cei care nu au avut inca ocazia sa viziteze Memorialul din Sighet, orasul de frontiera din Nordul Romaniei. Cu aceasta ocazia s-a deschis si o expozitie despre scriitorii si artistii care au avut de suferit in perioada comunista.
In rma cu 15 ani, la 29 ianuarie 1993, scriitoarea Ana Blandiana s-a intalnit la Strasbourg cu Catherine Lalumiere, in acea vreme secretarul general al Consiliului Europei, tema discutiei fiind transformarea fostei inchisori politice de la Sighet intr-un muzeu dedicat victimelor comunismului si represiunii. Consiliul Europei a ost de acord cu acest proiect si a sprijinit reabilitarea fostei inchisorii cazuta un ruina. Inchisoarea fusese folosita ca depozit o vreme si apoi parasita. Cu ajutorul unor donatii particulare venite din intreaga lume s-a reusit reabilitarea cladirii. In 1997 au fost deschise primele 10 sali de muzeu transformate din cele 50 de foste celule ale inchisorii. In acelasi an statul roman a declarat muzeul de la Sighet “ansamblu de interes national”. In 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul Sighet ca unuo dintre cele mai importante trei memoriale ale Europei. Muzeul a devenit in acesti 15 ani un succes. Conferinte la care au participat sute de cercetatori din Romania, Republica Moldova, Ucraina si din intreaga Europa, dar si din Statele Unite, au fost dedicate istoriei represiunii comuniste si istoriei recente a Romaniei. Anul trecut peste 45000 de vizitatori au trecut pragul muzeului de la Sighet.
15 ani de munca laborioasa, de renovari, reabilitare cladirii, transformari si atragerea fondurilor financiare necesare pentru toate aceste lucrari, toate acestea se datoreaza angajamentului Anei Blandiana si a lui Romulus Rusan. O expozitie despre Memorialul Sighet a fost itinerata in Germania (Berlin, Heidelberg, Cologne, Tübingen, Augsburg, Munich, Frankfurt am Main) si Franta (Paris).
de Katarina Kilzer
articol preluat din Siebenbürger Zeitung, 29 ianuarie 2008