Ilie Anghel, țăran, n. 1923, condamnat la 6 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Ion Huiu Ariton, țăran, n. 1915, condamnat la 7 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Costin Armăsaru, țăran, n. 1933, condamnat la 10 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Eleonora Avram, n. 1941, condamnată la 6 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Enache Avram, croitor, n. 1927, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Zoița Carp, n. 1894, țărancă, condamnată la 6 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Dumitrache Cioromela, țăran, n. 1932, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Nicolae Curteanu, țăran, n. 1937, condamnat la 10 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Gheorghe Dodu, țăran, n. 1930, condamnat la 10 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Petrică Enache, țăran, n. 1921, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”, mort la 16 martie 1960 în colonia de muncă Salcia
Pojoga Enache, țăran, n. 1926, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Vasile Fuica, țăran, n. 1928, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Costică Guzga, n. 1940, condamnat la 8 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Năstase Istrate, țăran, n. 1912, condamnat la 8 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
Dumitru Lungu Tecuceanu, țăran, n. 1929, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Tache Mistreanu, țăran, n. 1929, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Grigore Munteanu, țăran, n. 1932, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Ion Tacu Popa, țăran, n. 1919, condamnat la 25 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Petru Strat, țăran, n. 1904, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Vasile Tașcă, țăran, n. 1926, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Nicolae Voicu Dogaru, țăran, n. 1928, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Nicolae Voicu Culică, țăran, n. 1932, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru ”acte de teroare”
Pavel Voicu, țăran, n. 1920, condamnat la 8 ani închisoare pentru ”uneltire contra ordinii sociale”
(date obținute din baza de date Recensământul populației concentraționare 1945-1989, proiect de cercetare al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului – Memorial Sighet, bazat pe fișele matricole penale ale deținuților politici)
Costin Armăsaru în dialog cu Daniel Popa:
R: Povestiţi-mi, vă rog, cum a început la dumneavoastră, la Cudalbi, colectivizarea agriculturii.
I: Colectivizarea, când a venit prima dată cu echipili făcuti… formati du pă la Sfatu’… primar… primăria atunci cum era început, ne-a trecut cu sâla. Bătuţ’, oropsâţ’, aşa, cum îi… Pă urmă, la câtiva timp, di pi…
R: Dar când au venit echipele astea?
I: Păi, a fost cam în luna lu’ decembrie.
R: În ce an?
I: 1957.
R: Atunci au venit primele echipe?
I: Da, prin decembrie. Da.
R: Deci, echipele astea făceau colectivizarea forţată, asta înseamnă că oamenii nu voiau să se înscrie în colectiv.
I: Păi, nu vroiau.
R: De ce nu voiau?
I: Pentru că nu li convenea. Atunci li să lua terenurile toati, li să lua boi, li să lua car, tot, tot, tot, şî n-ar mai avea cu ce trăi. (…) Dom’le, umblau prin comuni pi la oameni p-acasă. Şî, di exemplu, dacă ti găsa, şî mata nu vreai, ei te încercuia – era 10-12 oameni într-o echipă. (…) Şî pi mata, di exemplu, îţi dide roată, şî în timpu’ ăla când videa că spuneai că nu, că nu, că nu, unu’ ti împinjea di la spati, şî mata când te întorşeai ca să vezi cin’ te-o lovit, ti lovea ăstălantu’, din partea astălantă. Când ti lua dân partea ailantă, ti lua şî ti înconjura pân’ ti forţa să ti treşi. Asta era. Ti înconjura să… te lovea ăla din spati ca să nu-l vezi. (…)
I: … în ianuarie, începutu’ lu’ ’58, o vinit un zvon aşa că să dă cererile înapoi, di la CAP, care o fost trecuţi cu sâla, nu ştiu ce. S-o adunat mai mult popor la primărie…
R: Dar de unde a venit zvonul?
I: A vinit aşa din discuţii, din lume aşa, că „Uite, la Griviţa s-a dat cererile înapoi. În comuna cutare s-au dat cererile…” Şî să ne ducem şî noi. „ Hai să ne ducem, să ne cerecm cererile!” În timpu’ ăla, când am ajuns eu aproapi di Primărie acolo, era lumi multă tari. Nişti oameni a prins pi primar. L-au prins, l-a luat lumea forţat… Poliţia s-a opus şî ei. Au tras pistolu’. La Primărie l-a dus nu ştiu undi, ş-a luat nişti ceriri di undi o fost acolo, le-o luat, le-a scos d-acolo mai mulţi
(…)
R: Deci, asta când s-a întâmplat? În ce zi?
I: În zâua aia, di 11. În timpu’ ăla, pi sară aşa, a vinit două maşâni sau trei di poliţie di la Tecuci… Au venit nişte dubițe cu poliţie, cu ce-o fi fost, Securitate, ce-o fi fost.
R: Era multă miliţie venită?
I: Nu. Nu prea multă, da’ atunci s-a împrăştiet toată lumea.
R: Au tras?
I: Nu.
R: Deci, nu s-au tras focuri de armă.
I: Nu s-a tras, da’ când a auzât că vine poliţia sau miliţia, lumea s-a împrăştiat. S-a dus încolo, primariu o rămas în continuare la primărie. O stat di vorbă, el ştie ce-o făcut.
Şî dip-aia, s-a liniştit treaba. Da’ atunci o fost un haos aşa puternic, ştii?, în toată comuna. După ce s-a liniştiti treaba, a plecat toată lumea acasă. Linişte o fost câteva zâle. Nu pot să reţân, trei-patru zâle. Într-o noapte, au venit di la Securitate șî au început arestările.
Fragmente din interviul cu Costin Armăsaru, realizat de Daniel Popa. Interviul nr. 781, Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet
citește și
Ianuarie 1958 – revolte împotriva colectivizării
