născut la 7 martie 1913 în Grindeni (Mureș)
Preot greco-catolic
A fost arestat la 27 iulie 1951 și a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 6 ani închisoare corecțională pentru „instigare publică, 327 c.p.”, întrucât „a făcut agitațiuni împotriva unificării bisericilor” (de fapt nu a fost de acord cu desființarea Bisericii Greco-Catolice)
A trecut prin penitenciarele Cluj, Jilava, Aiud și Ocnele Mari, fiind eliberat în iulie 1957.
*
(În închisoare) rugăciunea era punctul central. Cu asta începea dimineaţa, sculatul, pe la ora 5. În fiecare celulă se găsea cel puţin un preot, pentru că eram, aşa încât fiecare cameră îşi avea câte un preot.
(…) Toţi au intuit că în credinţă, în trăirea acesteia și în sentimentul religios e singurul reazem, singura pârghie pe care se pot susţine şi care îi va salva. Şi atunci, zic, din instinct au îndrăgit această prezenţă a preotului.
Şi îmi aduc aminte, între altele, de un episod care trebuie să fie spus: se apropiau sărbătorile Paştilor şi vreo două-trei săptămâni, seară de seară, am ales câte un subiect, am făcut un fel de exerciţii spirituale, de reculegeri sufleteşti. Şi toţi am aşteptat sărbătorile Paştilor cu sufletul înviorat, trecând prin baia spovedaniei, care se făcea aşa, în secret, de la ureche la ureche. Și am trăit nişte Paşti frumoase şi am cântat „Cristos a Înviat”. Și, cu încă un preot, care era ortodox, dar acolo eram fraţi, am făcut nişte Paşti, într-adevăr, înălţătoare şi pe care apoi le-am şi plătit. Întrucât, dimineaţa, dis-de-dimineaţă s-a deschis celula: „Măi, între voi este cineva care a cântat cântece religioase. Sunt între voi preoţi?” Şi atunci: „Sunt”. „Care, mă?” „Eu” şi „Eu”, „Eu” a zis şi colegul ortodox. „Ei, bine, zice, voi astăzi, în ziua de Paşti, nu veţi primi nicio mâncare, ca să vă învăţaţi minte, că aci nu-i biserică”. Şi atunci am avut dubla satisfacţie ca să ne regăsim în Vinerea Mare, o vinere prelungită, deşi erau Paştile, şi ne-a exultat sufletul de bucurie că era încă un prilej aşa, ca să dăm tributul de necaz şi de încercare pentru cauza lui Dumnezeu …
A.S.: Asta unde era, părinte?
T.R.: La Aiud. Dar am fost răsplătit, în schimb, pentru că toţi aşa din porţia lor mică, puţină, câtă era, ne-a făcut parte şi ne-am săturat şi noi ca orişicare.
Fragment dintr-un interviu du preotul Teodor Racovițeanu realizat de Aurora Sasu, Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, fond Aurora Sasu, interviul nr. 1267
