Şcoala de Vară de la Sighet (ajunsă la a opta ediţie, cu peste 800 de participanţi cumulaţi la activ) şi-a atins excelenţa graţie prezenţei unor conferenţiari de excepţie, dar şi expoziţiilor, atelierelor, recitalurilor şi proiecţiilor pe care le-a găzduit seară de seară. Dacă în alţi ani predomina istoria recentă, acum temele au fost alese din toate domeniile de cultură umanistică, începând cu filosofia şi politologia, continuând cu literatura, politica internaţională, problematica trecutului şi arhivelor, medicina, arhitectura, viitorul Europei…
După ce Camilian Demetrescu a vorbit de rădăcinile creştine ale Europei, arhitectul Aurelian Triscu a discutat avatarurile şcolii româneşti de arhitectură în timpul comunismului, prof. Dr. Dinu Antonescu pe acelea ale medicinei, iar Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu şi Romulus Rusan au evocat „Viaţa literară în comunism”, citând din aberantele directive de partid ale anilor 1948, 1971, 1983. Clara Mareş, autoarea unei cărţi despre N. Steinhardt, a vorbit despre dosarul de Securitate al marelui cărturar.
Stéphane Courtois a demonstrat cum Lenin a inventat sistemul totalitar, iar profesorii Pierre Hassner şi Mihai Zamfir au interpretat diferitele căi de acces spre totalitarismul de dreapta şi de stânga. Jiri Gruntorad, Petruška Šuštrova şi Libuše Valentová au dezbătut probleme ale comunismului din Cehia, după ce au vernisat împreună cu organizatorii de la Fundaţia Academia Civică o expoziţie dedicată Primăverii de la Praga şi Chartei ’77.
De altfel, prin această nouă sală de muzeu, Memorialul îşi subliniază caracterul internaţional, în proiectul anilor ce vin urmând să fie dedicate spaţii de expunere şi altor ţări din lagărul sovietic, strivite de ocupaţie şi dictatură.
Revenind la lucrări, istoricul Ion Varta, deputat în parlamentul de la Chişinău, a susţinut comunicarea „Moldovenismul românofob, arma ideologică a regimurilor de ocupaţie ţarist şi sovietic”, în timp ce politologul britanic Tom Gallagher a dezbătut raportul între „Democraţie şi Uniunea Europeană în vechile şi noile state membre”. Seratele cele mai gustate au fost prilejuite de filmul „Apocalipsa după Cioran” de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu (în prezenţa acestuia din urmă) şi de spectacolul „Adagio de Albinoni” (susţinut de actorul Dan Puric). De altfel, în dimineaţa următoare acesta a vorbit vibrant despre „Trecutul care ne izbăveşte”, lansând un apel pentru conştiinţa de sine a tinerei generaţii, în lumina învăţămintelor istoriei. Profesorii Alexandru Zub şi Adrian Cioroianu, cercetătoarea Ruxandra Cesereanu şi doamna Maria Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu (cu o comunicare surpriză despre Petrolul românesc şi politică) au închis arcul lucrărilor de istorie.
Spre sfârşitul Şcolii s-a desfăşurat o dezbatere despre „Generaţiile următoare” (evocări ale fiilor şi nepoţilor – Dorana Coşoveanu, Ion Filotti, Anca Lemaire, Ana Tutuianu – despre părinţii sau bunicii arestaţi), precum şi o incitantă dezbatere: „Prelucrarea trecutului comunist. Modelul german, rezultatele româneşti”, în care Constantin Ticu Dumitrescu, Claudiu Secaşiu şi cercetătorul berlinez Helmut Müller Enbergs s-au întrebat şi au răspuns altora de ce la noi dosarele sunt mai puţine şi pot fi consultate mai greu decât la Oficiul Gauck.
Ca în ultimii ani, Şcoala de Vară a fost o reuşită, după un an de muncă al celor de la Academia Civică. Şi s-a desfăşurat sub auspiciile Consiliului Europei (ale biroului său din Bucureşti) şi cu sprijinul financiar al Fundaţiei creştin-democrate Konrad Adenauer, cea care şi-a făcut un titlu de onoare din sprijinirea acţiunilor educative din societatea noastră civilă.
România Liberă (Aldine), 29 iulie 2005
