n. 23 iulie 1875, Câmpeni, Alba – m. 19 iulie 1954, închisoarea Sighet
avocat, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc, subsecretar de Stat la Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor (noiembrie 1929 – iunie 1930).
Căutat de Siguranţă din iulie 1947 a reuşit să se sustragă arestării până în primăvara anului 1950. Reţinut în noaptea de 5/6 mai, a fost trimis la Penitenciarul Sighet de la Direcţia Regională Cluj a Securităţii având repartizată „celula 62 de la etajul I”.
Radu şi Emil Moldovan, nepoţii fruntaşului ţărănist, ştiau din familie că data arestării bunicului lor a fost 1 august 1951: „Era noaptea târziu, în timpul unei petreceri de familie, când o echipă a Securităţii a venit să-l aresteze”. Horea Moldovan, un alt urmaş al fostului demnitar a primit în anul 1996 din partea Ministerului Justiţiei o adresă în care se comunica: „Moldovan Valer a fost arestat la data de 1 august 1951 pentru activitate P.N.Ţ.- Maniu”.
Valeriu Moldova a fost ”condamnat administrativ” inițial pentru o perioadă de 24 luni, pedeapsa fiindu-i majorată cu 60 luni, conform Deciziei M.S.S. nr. 559 din 6 august 1953.
Constantin Giurescu consemna în memoriile sale: „L-au bătut pe Valer Moldovan, om de 78 de ani, pentru că se ridicase în vârful picioarelor să vadă cât e ceasul la clopotniţa bisericii. Era, împreună cu [Gheorghe] Strat, la [celula nr.] 74”.
A murit la 19 iulie 1954, la vârsta de 79 de ani, în celula 87 de la etajul II al închisorii Sighet. Certificatul de deces a fost întocmit abia în 13 august 1957, iar la rubrica cauza morţii se menţionează: „Insuficienţă circulatorie, miocardită cronică senilă”.
Pentru mai multe informații vezi Andrea Dobeș, Spații carcerale în România comunistă. Penitenciarul Sighet (1950-1955), editura Argonaut, 2021
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie.
