Cine ar fi crezut!? Valeriu Cotea, Ana Blandiana şi Romulus Rusan sunt prieteni de jumătate de veac

Cunoscuta publicistă şi membră a societăţii civile Ana Blandiana s-a declarat impresionată de evoluţia actualului Colegiu “Valeriu D. Cotea” .Aceasta împreună cu soţul ei Romulus Rusan este prietenă cu academicanul vrancean Cotea, mentorul liceului, de jumătate de secol.Cei doi scriitori şi disidenţi anticomunişti au creat la Sighet Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei

Colegiul Tehnic “Valeriu D. Cotea” îşi face un obicei din a-şi celebra “ca la carte” ziua. Aşa cum a anunţat profesorul Remus Paraschiv, directorul liceului, la tripla aniversare – 90 de ani de la înfiinţarea instituţiei, 65 de ani de la transformarea în liceu, respectiv 5 ani de la transformarea în colegiu – au participat patronul spiritual al colegiului, academicianul Valeriu D. Cotea, dar şi cunoscuta poetă Ana Blandiana, alături de soţul ei, scriitorul Romulus Rusan. Într-o cancelarie plină ochi de profesori, oficialităţi, scriitori, artişti, şi, slavă cerului, fără parlamantari invitaţii speciali, au încantat audienţa cu amintiri, poante şi mici înţepături la adresa…Puterii. Sprijinit într-un baston, precum boierii de altădată, Valeriu D. Cotea, la cei 87 de ani ai săi, a amuzat şi uimit participanţii la eveniment prin luciditatea, umorul şi pofta sa de viaţă. Profesorul Valeriu Anghel are marele merit de a fi cel care a adus-o pe Ana Blandiana la Focşani. “Mă întrebase domnul Anghel dacă nu o ştiu cumva pe Ana Blandiana la care eu, modest, i-am răspuns: «Dacă nu o ştiu eu pe ea, mă ştie ea pe mine». Şi uite aşa am adus-o pe Ana la Focşani”, a povestit academicianul Cotea. De altfel, relaţia de prietenie dintre academician şi familia Ana Blandiana-Romulus Rusan a început în urmă cu circa jumătate de secol, după cum îşi amintea chiar scritoarea. “Ne face o deosebită plăcere că am venit la sărbătoarea şcolii dumneavoastră pentru că suntem prieteni cu domnul academician Cotea cam de jumătate de secol, iar această declaraţie este un sacrificiu pentru că ne devualăm şi varsta. În orice caz, ne leagă o prietenie care chiar a fost frumoasă de-a lungul anilor. Venind la colegiul dvs şi ştiind că este o aniversare mare, adică 90 de ani de la înfiinţare, mi se pare impresionant cum şcoala s-a transformat din ceva în altceva mai important. Profit de acest prilej ca să va facem o donaţie de carte din partea Academiei Civice, mai ales acum cand achiziţionarea de cărţi este mai dificilă din punct de vedere financiar”, a spus publicista Ana Blandiana.

Creatorii “Memorialului Victimelor Comunismului”
 

Scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan sunt cei care au înfiinţat “Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei” de la Sighet, prin Fundaţia Academia Civică, memorial care a împlint în cursul acestui an două decenii de la înfiinţare. Cu această ocazie a fost emisă şi o medalie jubiliară. O astfel de medalie şi o diplomă de onoare au fost dăruite lui Valeriu D. Cotea. “Vreau să rostesc un cuvant de admiraţie şi gratitudine pentru cei care au organizat această manifestaţie. Am făcut aici Şcoala Normală şi ştiu de la regretatul profesor de istorie Gheorghe Chiriac o vorbă: «Măreţia unui Rege depinde de suită». Stimată suită, vă felicit din toată inima pentru ataşament şi pricepere în ceea ce faceţi”, le-a spus academicianul Cotea invitaţilor. Cu mult chef de vorbă, oenologul Cotea şi-a “plimbat” audienţa prin nume grele ale culturii romaneşti şi universale vorbind despre George Coşbuc, Petre Ţuţea sau chiar actorul italian Marcello Mastroianni. Nici Marian Oprişan, şeful de la judeţ, n-a scăpat neamintit. “Vreau să îi mulţumesc domnului Marian Oprişan. Am cerut o audienţă la dansul împreună cu domnul Costică Neagu, dar cred că solictarea s-a pierdut pe undeva, pe la secretară ori paznic”, a spus Cotea, spre disperarea vicepreşedintelui de Consiliu Judeţean, Dragoş Barlădeanu, venit se pare să transmită “cuvantul preşedintelui”. 
 

“Vedetele” evenimentului
 

Cu nume aşa sonore participante la eveniment era imposibil să nu apară şi doritorii de imagine, persoanele cărora le place să se dea în spectacol. Unul dintre ei a fost doctorul veterinar Paul Alexandru, acesta venind îmbrăcat în “costum de dac” atrăgand toate privirile participanţilor. Un alt personaj dornic să iasă în evidenţă a fost şi profesorul Ştefan O. Neagu, acesta întrerupand în repetate randuri, mai mult sau mai puţin respectuos, discursul invitaţilor speciali ai evenimentului. Ar fi păcat de strădania lor să nu îi popularizăm dacă tot le place să se dea în stambă. Acţiunile dedicate zilei colegiului s-au întins pe mai multe ore şi au cuprins un workshop de ikebana, intitulat “Arta de a face florile să trăiească”, o prezentare succintă a istoriei instituţiei de învăţămant, în imagini şi documente, dar şi diferite expoziţii realizate de elevi şi profesori, cum ar fi “Drumul vinului în podgoriile vrancene” sau un medalion cultural intitulat “Poveştile cu poala-n brau”. Tot în cadrul evenimentului, Valentin Muscă, directorul Casei de Cultură din Odobeşti, şi-a lansat ultima sa lucrare, “Sarbi, Podgorie Domnească”, o introducere în istoria viilor domneşti din satul Sarbi. Este vorba despre povestea locurilor unde acum patru secole domnitorul Eustraţie Dabija (1661-1665) şi familia domnitoare Racoviţă aveau moşii, “vii cu pomi”, crame, cuhne şi acareturi. 
 

Comunismul a creat omul cu creierul spălat
 

De departe, cea mai specială şi emoţionantă a fost o prezentare susţinută de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, despre demonicul regim comunist, care a debutat cu un recital de poezie susţinut de actriţa Paula Grosu. Aceştia le-au cerut vrancenilor să contribuie cu fotografii, informaţii şi documente la completarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, loc unde se regăsesc şi destine de vranceni strivite de comunişti. În cadrul întalnirii au fost reamintite şi numele celor cinci luptători anticomunişti din Vrancea care au fost condamnaţi la moarte şi executaţi de comunişti. Nu putem încheia decat cu un citat din Ana Blandiana care sună cam aşa: “Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism”. Şi, desigur, cu îndemnul de a vizita http://www.memorialsighet.ro, site-ul oficial al memorialului amintit. Iar dacă vreţi să înţelegeţi Romania de azi trebuie neapărat să mergeţi la Sighet pentru a afla poveştile nenumăraţilor luptători care şi-au dat libertatea şi viaţa pentru democraţie, înfruntând dictatura comunistă. (S. TUDOSE)