posted in: 2022, Evenimente, Ziua Memoriei
De Ziua Memoriei – Ziua Porților Deschise, vin la Sighet, într-un adevărat pelerinaj, foști deținuți politici, familiile și urmașii lor din toată țara. Este o impresionantă zi de sărbătoare a memoriei, pe parcursul căreia se organizează dezbateri, se vernisează expoziții, se lansează cărți, iar în Cimitirul Săracilor se face o slujbă de pomenire pentru cei morți în închisori, în lagăre, în deportări.
Au participat aproape 200 de persoane din București, Brașov, Constanța, Pitești, Cluj, Vaslui, Roman, Petroșani, Timișoara, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Baia Mare, Reșita, Drobeta Turnu Severin, Sighet, Târgu Mureș, Sighișoara, Brăila, Slobozia, Oradea, Bistrița, Slatina, Deva, Stuttgart, Făgăraș, Victoria, Baia Sprie, Călinești, Iași.
Discuțiile au fost moderate de Ana Blandiana, fondatoare Memorialului Sighet și Ioana Boca, directorul Fundației Academia Civică.
Au vorbit din partea Asociației Foștilor Deținuți Politic vicepreședinții Sergiu Rizescu și Nistor Man, iar din partea Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist domna Irina Leulescu. Dna Daniela Oniță Ivașcu, viceprimarul orașului Sighet, a avut un mesaj din partea autorităților locale. În mijlocul participanților s-a aflat și președintele AFDPR, dl Octav Bjoza.
Un moment de reculegere s-a ținut în memoria lui Ion Ilban, fost deținut politic și președinte al filialei Sighet a AFDPR, administrator al muzeului în anii de început, și a istoricului Robert Furtos, membru de bază al echipei Memorialului Sighet timp de mai bine de 20 de ani, ambii dispăruți în toamna anului 2021.
Tema propusă pentru masa rotundă care a urmat a fost ”Europa și postcomunismul”. Au avut intervenții Ana Blandiana, prof. Gheorghe Mihai Bârlea, membru în CD al FAC și profesor la Universitatea din Baia Mare, Ion-Andrei Gherasim, președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu, Leontin Iuhas, președinte al Fundației Doina Cornea, profesorul Liviu Tîrău de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.
A doua parte a evenimentului a fost dedicată prezentării unor cărți ai căror subiecți sunt tot deținuții politic sau familiile lor.
Prețul credinței. Preoți greco-catolici înfrunând prigoana comunistă cuprinde 23 de interviuri cu preoții Gheorghe Mangra, Nicolae Marian, Gavril Buzaşi, Damian Pop, Vasile Andercău, Liviu Chifor, Petre Rebreanu, Ioan Gherman, Nicolae Lupea, Gheorghe Radeş, Gheorghe Neamţu, Nicolae Jidveian, Isidor Stanislav Toniuc, Teodor Dărăban, Grigore Dogaru, Ioan Vasile Botiza, Dionisie Olteanu, Mircea Irimieş, Vasile Gherman, Liviu Ciaca, Petru Pecican, Ioan Bota, Dumitru Grigore Mureşan, toți arestați și închiși pentru că au refuzat să renunțe la credința lor. Interviurile au fost realizate în anii 90 de Aurora Sasu. Deste aceste mărturii strânse într-un volum editat de Traian Călin Uba au vorbit Emanuel Cosmovici, părintele Cristian Langa și Ioana Boca.
Ana Blandiana, Cornel Jurju și Liviu Țîrău au evocat figura luminoasă a Lucreției Jurj Costescu, prezentând în același timp cartea Suferința nu se dă la frați, Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, un volum semnat de Cornel Jurju și Cosmin Budeanca.
Amintirile Monicăi Mărgineanu ar putea fi încadrate într-o specie literară aparte, derivată din memorialistica de detenție comunistă. O postmemorialistică a mărturiilor celor cărora le-au fost arestați părinții din motive de conștiință. Memoria celor care au fost ”blestemați” să se nască unde nu trebuie, când nu trebuie și mai ales să primească o educație cum nu trebuie. Realiter este cuvântul-cheie al acestei mărturii cutremurătoare. Despre acest roman autobiografic a vorbit, alături de autoare, Gelu Hossu, cel care a scris și prefața cărții.
Romanul Marianei Gorczyca, Rubla, locul fără umbră îi are ca eroi pe deportații bănățeni din 1951. Iar la lansarea de la Sighet a vorbit chiar unul dintre deportați, dna Cornelia Fiat. Despre carte a vorbit și autoare și Ana Blandiana.
Zecile de participanți au plecat apoi în pelerinaj la Cimitirul Săracilor – necropola celor fără de mormânt unde preoți ortodocși și greco-catolici au oficiat o slujbă în memoria victimelor comunismului.